Poluarea cu plumb a fost, în 2019, la originea a 5,5 milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare la nivel mondial. De asemenea, a afectat capacităţile cognitive ale copiilor cu vârsta sub cinci ani, în special în ţările în curs de dezvoltare, potrivit unui studiu, publicat marţi, în revista Lancet Planetary Health.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, autorii studiului au evaluat nivelul de intoxicare cu plumb în populaţia din 183 de ţări, folosind estimări bazate pe analize de sânge din mostre obţinute în cadrul studiul Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors Study (GBD) 2019 - Studiul privind povara globală a bolilor, leziunilor şi factorilor de risc - un imens program de cercetare care serveşte drept bază pentru numeroase studii.
Ei au comparat apoi aceste date cu consecinţele preconizate ale intoxicaţiei cu plumb asupra sănătăţii.
Aceasta este cauza multor boli, în special la copii, în timp ce plumbul poate fi găsit în alimente, veselă, îngrăşăminte etc.
Concluzia acestor activităţi: intoxicaţia cu plumb, care ar reprezenta o problemă la fel de gravă ca şi poluarea aerului, este responsabilă pentru 30% din decesele cauzate de boli cardiovasculare, un nivel de şase ori mai mare decât estimările actuale, informează Agerpres.
Această cifră este „enormă", potrivit unuia dintre autori, Bjorn Larsen, de la Banca Mondială.
Rolul plumbului în bolile cardiovasculare ar fi, prin urmare, mai mare decât cel al fumatului sau al colesterolului, a declarat acesta pentru AFP.
Totuşi, aceste rezultate au fost întâmpinate cu prudenţă de cercetători care consideră că anumite alegeri metodologice sunt discutabile.
Lucrarea este „interesantă, dar supusă multor incertitudini", a declarat pentru agenţia internaţională de presă Roy Harrison, expert în poluarea atmosferică la Universitatea din Birmingham.
În special, el subliniază că este dificil de evaluat în mod fiabil gradul de otrăvire cu plumb a populaţiei din ţările în curs de dezvoltare.
O altă îndoială se referă la gradul exact în care intoxicaţia cu plumb contribuie la bolile cardiovasculare.
Cu toat acestea, rezultatele impresionante ale studiului depind în mare măsură de alegerea unui factor de risc ridicat, pe baza unui studiu realizat exclusiv în Statele Unite.
„Dacă se confirmă, (aceste rezultate) vor avea un impact major asupra sănătăţii publice. Dar, în forma actuală, ele nu reprezintă decât o ipoteză interesantă", conchide Harrison.
Studiul a fost finanţat de Fondul pentru o creştere verde, din Coreea, şi Programul de gestionare a poluării şi de sănătate a mediului al Băncii Mondiale.
