Mai multe asociaţii de pacienţi au avertizat recent că întârzierea rectificării bugetare are un impact negativ asupra derulării programele naţionale de sănătate, care au rămas fără finanţare de aproape trei luni. În cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, asociaţiile au cerut intervenţia instituţiei pentru asigurarea fondurilor necesare Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru decontarea medicamentelor şi serviciilor de sănătate din programele naţionale. În privinţa introducerii de noi molecule pe lista medicamentelor compensate, Ministerul Sănătăţii nu poate da un termen, proiectul de act normativ fiind blocat pe circuitul interministerial. Ultima decizie de introducere de noi molecule pe lista medicamentelor compensate a fost luată în luna aprilie.
În 22 septembrie, CNAS susţinea că Ministerul Finanţelor a aprobat o soluţie menită să rezolve problema în trimestrul III prin folosirea unor sume din bugetul pentru trimestrul IV al anului.
Totuşi, la întâlnirea cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii de săptămâna aceasta, principala temă discutată a fost chiar "asigurarea fondurilor necesare CNAS pentru decontarea medicamentelor şi serviciilor de sănătate din programele naţionale", potrivit unui comunicat al ministerului.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a susţinut că guvernul a aprobat săptămâna trecută un memorandum pentru suplimentarea bugetului CNAS cu 2,5 miliarde de lei pentru decontarea medicamentelor şi serviciilor medicale.
DE CE S-AU BLOCAT PROGRAMELE DE SĂNĂTATE
Potrivit asociaţiilor de pacienţi, lipsa rectificării bugetare a blocat activitatea în spitalele din România.
“Programele naţionale de sănătate au rămas fără finanţare, iar pacienţii români au rămas fără medicamente. În ultimele 2 luni, rând pe rând, programele naţionale au rămas fără bani. Pacienţii cronici sunt trimişi acasă fără tratament şi fără nicio altă soluţie. Vieţile românilor se sting şi nimeni nu răspunde pentru toate aceste decese evitabile”, avertizau asociaţiile de pacienţi, în 19 septembrie.
Asociaţiile au solicitat Guvernului să ia măsuri urgente şi să deblocheze banii necesari sistemului medical, iar CNAS să publice urgent care este suma necesară, până la sfârşitul anului 2023, pentru derularea programelor naţionale.
Mesajul a fost transmis de Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR), Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) şi Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
CNAS nu a transmis până acum care este suma necesară pentru derularea programelor naţionale până la sfârşitul anului 2023.
Anterior, mai multe asociaţii de pacienţi au cerut Guvernului eliminarea scutirilor de la plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS), o măsură care ar putea aduce anual circa 1 miliard de euro în plus la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă principala sursă de finanţare a programelor publice de sănătate din România.
În acest an, situaţia FNUASS s-a agravat, în condiţiile în care cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile în primele 7 luni, iar guvernul a redus subvenţiile către fond, în condiţiile crizei bugetare.
Astfel, în primele 7 luni din 2023, fondul a înregistrat venituri totale de 31,34 miliarde lei (11,1 miliarde euro), în creştere cu 7,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, când încasările au fost de 29,23 miliarde lei.
În schimb, cheltuielile au fost de 35,05 miliarde de lei, mai mari cu 8,2% faţă de nivelul din primele şapte luni din 2022.
În 2022, bugetul total al FNUASS a fost de 55 miliarde lei (circa 11 miliarde euro), iar scutirile au însemnat încasări mai mici cu 4,8 miliarde lei (aproape 1 miliard de euro).
