Dr. Cătălin Cîrstoveanu, despre efectele poluării asupra sănătăţii: Vedem din ce în ce mai mult cancere la nou-născuţi, vedem boli care erau apanajul adulţilor

Dr. Cătălin Cîrstoveanu, despre efectele poluării asupra sănătăţii: Vedem din ce în ce mai mult cancere la nou-născuţi, vedem boli care erau apanajul adulţilor

Efectele poluării asupra sănătăţii populaţiei sunt studiate intens în ultimele decenii de cercetători din întreaga lume. Poluarea generată de plastic, mai ales, este tot mai mult asociată cu afecţiuni grave identificate atât la adulţi, cât şi la copii. Medicii şi oficialii din România au vorbit, la emisiunea 360MEDICAL, difuzată la postul de televiziune B1 Tv, despre efectele nocive ale poluării asupra populaţiei din ţara noastră. 

“Trebuie spus  de la bun început că plasticul şi produsele din material plastic nu există în formă naturală în mediul înconjurător. Plasticul este un produs al tehnologiilor umane dezvoltate cu scopul de a produce structuri componente sau subansamble, dar şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii la un cost cât mai mic”, a declarat dr. Vlad Negulescu, medic farmacologie şi toxicologie clinică.

Extracţia, prelucrarea şi rafinarea, precum şi utilizarea şi degradarea plasticului şi materialelor din plastic sunbt procese tehnologice care pot afecta sănătatea oamenilor, iar această tehnologie afecteazătot mediul înconjurător, spun experţii.

Sănătatea oamenilor poate fi influenţată în toate etapele de fabricare a materialelor din plastic. Astfel, extracţia petrolului şi a gazelor necesare pentru producerea plasticului duce la emiterea în apă sau aer a unor substanţe chimice cu efect toxic.

"Peste 170 dintre aceste substanţe utilizate în procesul de fracturare hidraulică pot cauza probleme de sănătate, cum ar fi cancerul şi probleme ale sistemului imunitar. Şi procesul de rafinare a combustibililor fosili în răşini de plastic are ca rezultat emiterea unor substanţe toxice care pot provoca mai multe probleme de sănătate. Cei mai afectaţi sunt muncitorii din această industrie şi comunităţile de lângă rafinării, care sunt cele mai vulnerabile", a precizat dr. Negulescu.

Potrivit specialiştilor, produsele finite din plastic pot dăuna sănătăţii consumatorilor fie prin microplasticele care se desprind din produs, fie prin substanţele chimice utilizate ca aditivi, ce pot provoca neoplazii şi probleme de dezvoltare, precum şi afecţiuni ale sistemului endocrin.

De asemenea, metodele de eliminare a deşeurilor de plastic, precum incinerarea şi gazeificarea, emit gaze de ardere cu PH ridicat, substanţe organice şi materiale toxice precum mercur, cadmiu şi plumb în aer, sol şi apă.

Plumbul şi cadmiul sunt aditivi utilizaţi în procesul de fabricaţie a materialelor plastice. De asemenea, plumbul, cadmiul şi cobaltul sunt substanţe folosite ca oxizi şi în prelucrarea sticlei, ca aditiv pentru colorarea acesteia.

Pe măsură ce plasticul se descompune, se emit microparticule care pot fi inhalate sau înghiţite de oameni, sporind riscul unor afecţiuni precum cancerul, bolile de inimă şi diabetul. Substanţele chimice din plastic ajung cu uşurinţă în mediul înconjurător, pe măsură ce acesta le descompune, contaminând solul şi apa şi punând în pericol sănătatea oamenilor.

"Celebrul PET este un acronim pentru polietilenă tereftalată. Este un produs folosit în fabricarea sticlelor şi putem spune că este cel mai răspândit tip de plastic. Orice produs fabricat din PET trebuie folosit o singură dată, nu se recomandă utilizarea de mai multe ori. În caz contrar, conţinutul unui astfel de recipient poate fi purtător de metale grele sau de substanţe care modifică activitatea hormonală şi sistemul endocrin din corpul uman", a explicat dr. Negulescu.

Efectul poluării este vizibile pentru medici, mai ales pentru cei cu specialitatea pediatrie.

“Noi vedem cancere din ce în ce mai mult la nou-născuţi, vedem afecţiuni inflamatorii grave. Vedem boli pe care niciodată nu le-am văzut la nou-născuţi pentru că erau apanajul adulţilor. Vedem vasculite grave, vedem boli extrem de grave, pe care nu le putem explica”, a afirmat dr. Cătălin Cîrstoveanu, şef secţie ATI la Spitalul „Marie Curie” din Capitală, în cadrul emisiunii.

"Nu putem să punem totul în seama plasticelor. (...) Biberoane de BPA. Le-au făcut din BPA, şi ce face acest BPA, ca să înţelegeţi? Se leagă de receptorii pe care celulele le au în organism şi fie antagonizează hormonii estrogeni, fie îi stimulează. Este o nenorocire ce se întâmplă. Vedem la 12 ani, în anumite zone ale ţării: pubertate precoce, reducerea numărului de spermatozoizi, adică alterarea funcţiilor reproductive, obezitate", a completat medicul.

Medicii pediatri se confruntă cu o creştere alarmantă la copii a unor afecţiuni care, până acum câteva decenii, erau identificate doar la adulţi.

"Din punctul meu de vedere, ca medic pediatru care am văzut copii timp de 30 de ani, în urmă cu 30 de ani nu vedeam nicio bronşiolită la copii în UPU. Astăzi, jumătate dintre sugarii care ajung acolo au bronşiolite. Nu putem să spunem 100% că vine din această cauză, dar poluarea aerului este foarte gravă la copil, şi în special la copilul sub 5 ani de zile. Este o problemă urgentă de sănătate", a menţionat dr. Cătălin Cîrstoveanu.

MĂSURI DE REDUCERE A POLUĂRII

Pentru a reduce efectul poluării asupra sănătăţii populaţiei, Executivul va emite o hotărâre de guvern până la 1 ianuarie 2021, pentru a reglementa implementarea unui sistem de garanţie-returnare care funcţionează deja în peste 10 state europene şi care vizează colectarea şi procesarea a circa 90% din deşeurile de ambalaje de băuturi puse pe piaţă.

Măsura ar avea un impact pozitiv asupra sănătăţii populaţiei, mai multe studii indicând impactul nociv al multor deşeuri asupra acesteia.

"Eu cred că atunci când arzi cauciucuri, când arzi deşeuri din plastic, când arzi deşeuri industriale din vehicule scoase din uz din industria auto, prin incinerare se degajează în atmosferă mari cantităţi de fum care uneori se văd de la kilometri distanţă. Astfel de fenomene pun într-un perico, real sănătatea populaţiei. Este nevoie de o luptă puternică împotriva acestor fenomene", a declarat Mircea Fechet, ministrul ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în cadrul emisiunii.

Potrivit proiectului, populaţia îşi va primi pe loc garanţia, indiferent de sistemul în care le va returna. În cazul magazinelor de mici dimensiuni va fi impusă o cantitate limită de predare a ambalajelor, pentru a nu perturba activitatea acestor tipuri de magazine.

Magazinele ce vor organiza punctele de preluare a deşeurilor vor fi recompensate în cadrul acestui sistem cu un tarif de gestionare. Cantităţile de deşeuri returnate în magazine vor ajunge ulterior în centre regionale de sortare pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori.

Întreaga infrastructură de preluare a deşeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem, la fel ca în statele în care sistemul funcţionează deja. Acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanţi ai acestora, dar şi retaileri.

"Sistemul funcţionează în 10 state din Uniunea Europeană şi aduce rate de captare de reciclabil de peste 90%. În România, astăzi, din nefericire, reciclabilul ajunge fie în groapa de gunoi, unde îl lăsăm moştenire copiilor noştri, fie, mai grav, ajunge să fie incinerat în zonele limitrofe marilor oraşe şi pune în pericol sănătatea noastră şi a copiilor noştri", a mai spus Mircea Fechet.

Hotărârea de guvern va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021 şi prevede ca întreaga infrastructură să fie finalizată în termen de un an de la data selectării operatorului naţional de sistem.

viewscnt