INTERVIU Eduard Dobre (PALMED): Contribuția personală în sistemul medical privat ar putea fi blocată în următorii 4 ani deoarece CNAS refuză să implementeze norme de aplicare a legislației

INTERVIU Eduard Dobre (PALMED): Contribuția personală în sistemul medical privat ar putea fi blocată în următorii 4 ani deoarece CNAS refuză să implementeze norme de aplicare a legislației
noiembrie 03 13:55 2019 7 minut(e)

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) refuză să implementeze în norme de aplicare OUG 27/2019, care a introdus contribuția personală în sistemul medical privat, deși pentru a evita blocarea sistemului de sănătate în 2020 este nevoie de lărgirea opţiunilor de finanţare a sistemului, a avertizat directorul executiv al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), Eduard Dobre, într-un interviu acordat 360medical.ro.

Patronatul consideră că politicile de discriminare între mediul privat şi cel de stat continuă până la încălcarea legii.

Potrivit directorului PALMED, contribuția personală introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă 27/2019 ar putea fi blocată în următorii 4 ani, având în vedere discuţiile care se poartă în acest moment pe normele contractului cadru pentru perioada 2020-2023, cu riscul de a bloca accesul populaţiei la servicii medicale oferite în sistem privat prin decontare, potrivit legii.

În luna aprilie, executivul a adoptat ordonanța de urgență a guvernului (OUG) 27/2019 care a introdus coplata în sistemul medical privat.

“Asigurații care optează să beneficieze de unele servicii medicale acordate de furnizorii privați care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, în regim de spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate și ambulatoriu paraclinic, pot plăti o contribuție personală pentru a acoperi diferența dintre tarifele serviciilor medicale acordate de furnizorii privați și tarifele suportate din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate decontate de casele de asigurări de sănătate”, prevede actul normativ.

Însă pentru aplicarea prevederii este nevoie ca guvernul să stabilească, prin contractul-cadru aprobat printr-o hotărâre propusă de CNAS, serviciile medicale pentru care asigurații plătesc contribuție personală furnizorilor privați, modalitatea şi condiţiile acordării serviciilor medicale, precum și procedura de stabilire a nivelului contribuției personale.

Interviul complet cu Eduard Dobre, director executiv PALMED:

1. Periodicitatea cu care se discută şi se semnează un contract-cadru atrage după sine o negociere între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi structurile direct interesate de prevederile acestuia. Blocajul din acest an vine, în opinia dvs., cu încălcarea legii. Le ce vă referiţi, mai exact?

Suntem în faţa unui document care va reglementa funcţionarea sistemului pentru următorii patru ani, prin urmare orice eroare, voită sau nu, va influenţa accesul pacientului la servicii medicale.

Ne referim în mod particular la refuzul CNAS de a implementa în norme OUG 27/2019, prin care se realizează o compensaţie – aşa a fost numită chiar de către ministrul demis al Sănătăţii, dna. Sorina Pintea – pentru faptul că salariile medicilor care activează în privat sunt plătite, în mod ilegal, din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Să luăm o operaţie de apendicectomie, de exemplu. Atunci când se decide cât plăteşte CNAS pentru acest serviciu, statul consideră că trebuie să acopere doar intervenţia în sine, fără să mai pună în calcul salariile personalului medical, tehnologia utilizată ori utilităţile.

Prin urmare, un spital – fie el public ori privat – va reuşi să acopere (dacă va reuşi) doar intervenţia şi consumabilele, urmând ca restul banilor să vină din altă parte. Pentru stat, această „altă parte” vine din fondurile locale, acolo unde este cazul, şi din FNUASS.

Pentru privat, nu există o „altă parte” legală decât îndreptarea către pacient. Ori, tocmai această încasare de la pacient este reglementată prin OUG 27/2019 prin introducerea în Legea Sănătăţii a sintagmei de „contribuţie personală”.

Mai exact, aceasta defineşte suma pe care o poate încasa unitatea privată, în mod transparent şi acceptat de către pacient înainte de a primi un serviciu medical, pentru a completa diferenţa dintre suma decontată de stat şi costul real al procedurii.

Tocmai această ordonanţă este ignorată cu bună ştiinţă de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fapt care va genera un blocaj în sistemul sanitar. Unităţile private nu pot acoperi costul real din bugetul propriu şi nu sunt lăsate să încaseze diferenţa stipulată clar prin lege.

2. Nu este singurul moment în care mediul privat s-a considerat şi s-a poziţionat ca fiind „discriminat” în raport cu segmentul de stat. Pe seama cărui fapt puneţi acest tratament în formă continuată?

Scopul sistemului medical este de a răspunde nevoilor pacienţilor, ale bolnavilor deci, asiguraţi sau nu, după caz. Asta se poate întâmpla prin acces la cele mai noi tehnici de examinare, tratament, la o ofertă de servicii în concordanţă cu necesităţile pacientului şi prin acces rapid în termen de timp şi de localizare, atât în rural, cât şi în urban.

În plus, abordarea este încă una axată pe tratament, nu pe prevenirea afecţiunilor. Conştientizarea şi responsabilizarea oamenilor în vederea adoptării unei conduite sănătoase, cu elementele specifice, ar trebui să ocupe un spațiu generos chiar în legislație.

În contextul de mai sus, avem nevoie de o reaşezare a întregului sistem. Faptul că privim sistemul ca fiind compus din public şi privat este o problemă prin simpla diferenţiere – noi suntem sistemul medical şi pacientul are nevoie de noi ca întreg, iar abordarea celor două forme de proprietate nu poate şi nu trebuie să fie diferită.

În primul rând, avem nevoie de sustenabilitate şi de predictibilitate.

Programele naţionale sunt şi acum alocate nu pe nevoi, ci pe forme de proprietate: pacientul ajunge la privat dacă la stat nu mai are loc.

Or, pentru asta, prima problemă ar fi chiar recunoaşterea şi gestionarea listelor de aşteptare. Nimeni nu evaluază performanţele programelor, alocarea resurselor şi eficienţa lor. Dacă nu ştii ce trebuie îmbunătăţit, nu ai cum să faci mai bine.

 

3. Medicii la stat ori la privat: recent, în discuţiile privind formarea noului cabinet, s-a adus în atenţia publicului numele unui potenţial ministrul al Sănătăţii – Vasile Rîmbu, care nu a fost pe lista definitivă, dar care aprecia că medicii trebuie să lucreze într-un singur sistem, sau public sau privat. Este o idee care apare la un interval mai mic sau mai mare de timp. Cum o apreciaţi?

În nota întrebării de mai sus. Pe lângă imposibilitatea de a îngrădi libertatea pe piaţa muncii, politica de resurse umane nu este o chestiune de limitare, ci de gestionare clară şi eficientă.

Optimizarea resurselor umane trebuie să pornească de la o analiză a situaţiei din prezent, în termen de personal existent, deficit, nevoi în profil teritorial; redactarea de criterii privind normarea, calitatea, dotarea, evaluarea şi monitorizarea activităţii.

Nu am înţeles de ce orice politică de creştere uniformă a salariilor – atunci când vorbim de procente semnificative – este primită cu entuziasm, iar atunci când vorbim despre criterii de performanţă, tocmai aceia care ar trebui să ne susţină sunt primii judecători.

4. Care sunt obiectivele PALMED pentru anul următor?

Pentru a preveni blocarea sistemului în 2020, avem nevoie de lărgirea opţiunilor de finanţare a sistemului, în special prin introducerea sistemului de contribuţie personală acum, în normele contractului-cadru.

În plus, o regândire a finanţării la nivel comunitar, o legiferare pentru eficientizare a legilor în baza cărora funcţionează produse şi instrumente financiare precum abonamentul medical, respectiv asigurarea de sănătate privată.

Pacientul are nevoie de un act medical de calitate. Acesta din urmă trebuie să fie definit, normat, implementat şi controlat printr-un sistem informatic şi prin introducerea de instrumente standardizate de monitorizare şi control.

Inovaţia este şi ea o componentă esenţială, prea des şi prea mult ignorată, aşa că este absolut necesară elaborarea de politici de sănătate bazate pe evidenţe, care să cuprindă şi promovarea cercetării în sănătate.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.