Ministerul Sănătății a refăcut planul de pregătire și răspuns la epidemii, care va fi aprobat prin hotărâre de guvern

Ministerul Sănătății a refăcut planul de pregătire și răspuns la epidemii, elaborat într-o primă formă în luna iulie. Noua variantă are unele modificări minore față de proiectul inițial, fiind în continuare bazat pe conceptul de comandă unică și pe împărțirea responsabilităților între autorități, instituții, comunități și cetățeni.

“Planul Național Generic de Pregătire și Răspuns la Evenimente Epidemiologice de Boală Transmisibilă de Importanță Națională” este cuprins într-un proiect de hotărâre de guvern. Spre deosebire, prima variantă era propusă spre adoptare printr-un simplu ordin comun al miniștrilor Sănătății și Afacerilor Interne.

“Planul se bazează pe faptul că, pentru a proteja viața și sănătatea populației în cazul epidemiilor sau al riscului crescut de producere a acestora este necesară stabilirea instituțiilor de decizie, coordonare și control la producerea epidemiilor şi asumarea rolurilor şi responsabilităților de către acestea pe sectoarele de acţiune ce le revin și folosirea resurselor informaționale, umane, financiare şi materiale la dispoziţie în mod eficient, eficace şi în conformitate cu așteptările cetățenilor”, afirmă autorii proiectului.

Planul descrie rolul și responsabilitățile instituțiilor, autorităților administrației publice, centrale și locale, precum și ale organizațiilor cu atribuții în domeniu, pentru localizarea focarelor e boală, limitarea ariei de manifestare a epidemiei și lichidarea acesteia.

Documentul cuprinde cadrul de răspuns la nivel național, județean și local, prioritățile strategice ale răspunsului în caz de epidemie, precum și sistemul de comandă, coordonare și control al răspunsului și fluxul informațional-decizional în caz de epidemie.

Actul normativ se referă și la informarea publică, pentru a orienta acțiunea populației și a obține sprijinul acesteia.

“Realizarea acestui plan are la bază conceptul de comandă unică și cel de responsabilităţi împărţite şi asumate între autorităţi, instituţii, comunități şi cetățeni. Acest Plan reprezintă cadrul general de organizare a răspunsului la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, urmând ca după aprobarea Planului să se elaboreze proceduri operaționale specifice pe categorii de boli transmisibile în funcție de modul de transmitere”, menționează autorii proiectului.

Scopul planului este pregătirea și răspunsul la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, în vederea unei bune gestionări a acestora, concretizată în reducerea amplitutidinii și impactului acestor evenimente asupra populației, precum și în reducerea potențialului de răspândire trans-frontalieră.

Planul trebuie cunoscut și utilizat de către toate instituțiile și personalul angajat în sectorul sanitar, dar și de alte instituții/structuri, ca un ghid de pregătire și răspuns în eventualitatea unui eveniment epidemiologic de boală transmisibilă.

Planul este utilizat de către Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și de furnizorii de servicii medicale.

Alte structuri implicate sunt Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Apărării Naționale, (MAPN), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Declararea evenimentului se face prin ordin al Ministrului Sănătății, pe baza a 7 criterii:

• notificarea de către un județ afectat a unui eveniment care depășește capacitatea de gestionare a situației la nivel local
• extinderea ariei geografice sau a numărului populației afectate
• boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import)
• creșterea interesului public sau mass-media, ori o nevoie de mesaje publice coerente despre incident
• afectare națională și necesitate de măsuri sporite pentru a asigura coordonare, intervenție si comunicări coerente
• boală determinată de un agent înalt patogen și cu potențial mare de răspândire
• Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat o urgență de sănătate publică de importanță internațională (USPII), cu posibile implicații pentru România.

REACȚIA LA UN EVENIMENT EPIDEMIOLOGIC

Potrivit planului, gestionarea unui eveniment din punct de vedere epidemiologic se realizează prin intermediul echipelor operative de intervenție.

Din componența echipelor operative de intervenție vor face parte epidemiologi, specialiști în boli infecțioase, igieniști, asistenți de igienă, medici de laborator, precum și, după caz, veterinari, chimiști, mediatori sanitari, asistenți comunitari, medici de familie, echipe DDD și persoane desemnate de autoritățile locale mobilizate de prefect.

Echipele operative de intervenție vor avea ca responsabilități utilizarea definiției de caz în identificarea cazurilor, identificarea și urmărirea contacților, identificarea sursei, a căilor de transmitere și a factorilor de risc, implementarea de măsuri de limitare și control și participarea la actualizarea analizei de risc prin transmiterea informațiilor colectate periodic.

“În situații care depășesc resursele umane locale, se constituie echipe operative de intervenție suplimentare, numite prin ordin al Ministerului Sănătății și coordonate de Grupul de suport tehnico-științific pentru gestionarea evenimentelor epidemiologice de importanță națională, care susțin măsurile de intervenție necesare limitării și controlului evenimentului”, prevede planul.

Fiecare echipă operativă de intervenție va avea coordonator un medic epidemiolog desemnat, care are obligația organizării activității și menținerea legăturii cu grupul de suport tehnico-științific.

Potrivit planului, atunci când situația permite acest lucru, grupul de suport tehnico-științific recomandă dezescaladarea sau dezactivarea răspunsului, iar ministrul sănătății declară prin ordin închiderea evenimentului, pe baza criteriilor prevăzute în plan.