Ministerul Sănătății introduce încă un produs pe lista medicamentelor derivate din sânge sau plasmă umană

Ministerul  Sănătății introduce încă un produs pe lista medicamentelor derivate din sânge sau plasmă umană
iulie 05 12:20 2019 Timp citire articol: 2 minut(e)

Ministerul  Sănătății propune introducerea unui nou produs pe lista medicamentelor derivate din sânge sau plasmă umană, la solictarea unui importator.

Astfel, un proiect de ordin elaborat de minister propune completarea anexei la ordinul ministrului Sănătății nr. 402/28.03.2018 privind aprobarea listei medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă umană, în sensul introducerii unui nou produs, “Inhibitor de esterază C1, Berinert P 500UI”.

În prezent, lista medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă umană cuprinde 15 produse: Fibrinogen uman, Combinaţii (factori de coagulare), Factor VIII de coagulare, Complex de antiinhibitori ai coagulării, Factor IX de coagulare, Factor VIII de coagulare şi factor Von Willebrand, Factor XIII de coagulare, Albuminum humanum, Proteine plasmatice umane de grup sanguin A/B/AB/0, Imunoglobulină umană normală, Imunoglobulină normală pentru administrare intravasculară, Imunoglobulină anti-D, Imunoglobulină antihepatitică B, Imunoglobulină antirabică umană și Combinaţii (fibrinogen + trombină).

Produsul, importat de compania Prisum International Trading Co SRL, ar deveni al 16-lea produs de pe lista medicamentelor derivate din sânge sau plasmă umană.

Firma Prisum International Trading a fost înfiinţată în 1994 de către reprezentantul în regiune al producătorului indian de suplimente alimentare Himalya Herbal Healthcare, fiind distribuitor pe piaţa românească a produselor companiei din India.

În 2018, Prisum International Trading a înregistrat o cifră de afaceri de 66 milioane lei și un profit net de 7,5 milioane lei, compania având aproape 100 de angajați, potrivit bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.

Un raport prezentat recent de 360medical.ro arată că România este una dintre puţinele ţări europene care nu au propria capacitate de fracţionare a plasmei, care nu a implementat măsuri concrete de acoperire a necesarului național din resurse proprii şi nu are niciun centru de transfuzie acreditat PMF (“Plasma Master File”).

Astfel, deşi România se situează la mijlocul clasamentului european în privinţa numărului de donatori de sânge raportat la 1.000 de locuitori, autorităţile nu au reuşit să întreprindă măsuri efective în planul încurajării colectării de plasmă umană, producţiei şi utilizării derivatelor din plasmă, pentru a asigura astfel necesarul naţional şi a reduce dependenţa de sursele externe, menționează raportul.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu