Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a lansat marţi un avertisment către conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), susţinând că instituţia pe care o conduce nu va semna noul contract-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale dacă acesta va restrânge accesul la servicii de sănătate. Ministrul s-a referit în special la serviciile oferite de fizioterapeuţi.
Declaraţia a venit după o discuţie între ministru şi conducerea CNAS.
"Ministerul Sănătăţii nu este numai un avizator, este şi un semnatar al acestui contract-cadru. Ministerul Sănătăţii nu va semna acest contact-cadru dacă el aduce o restrângere a accesului la servicii de sănătate, mai ales serviciile furnizate de fizioterapeuţi, care sunt servicii de recuperare, de reinserţie mai rapidă a oamenilor în viaţa normală", a afirmat prof. Rafila.
"Am auzit explicaţii de la Casa Naţională, sunt colegii noştri. Vreau să fie foarte clar pentru toată lumea că Ministerul Sănătăţii nu sprijină astfel de soluţii de îngustare a accesului la servicii de sănătate", a completat ministrul.
La începutul lunii, CNAS a publicat proiectul noului contract-cadru care urmează să intre în vigoare de la 1 aprilie 2023.
Proiectul de act normativ a fost discutat luni, într-o dezbatere publică, cu părţile interesate. Cele mai intense discuţii au fost legate de o propunere din noul proiect, potrivit căreia serviciile de kinetoterapie nu vor mai putea fi decontate ca serviciu conex prin scrisoare medicală de la medicii din anumite specialităţi, printre care se numără şi cardiologia.
Prezent de dezbatere, dr. Ştefan Busnatu, medic cardiolog, prodecan la Facultatea de Medicină din cadrul UMF "Carol Davila", a susţinut eliminarea acestei propuneri.
"Având în vedere ghidurile europene de prevenţie cardiovasculară care reglementează modul de desfăşurare şi de organizare a programelor de recuperare cardiovasculară, considerăm oportună menţinerea serviciilor conexe furnizate de fizioterapeut si psihologi la specialitatea clinică cardiologie pentru a putea dezvolta aceste programe în România, pentru că acestea lipsesc cu desăvârşire în contextul în care boala cardiovasculară generează cea mai mare povară economică şi socială", a scris dr. Busnatu, la finalul dezbaterii, pe pagina sa de Facebook.
Şi Colegiul Fizioterapeuţilor din România a propus menţinerea celor două modalităţi de efectuare a programelor de fizioterapie şi kinetoterapie pentru specialitatea cardiologie, argumentând că în această specialitate programele de recuperare trebuie întocmite şi de către medicul cardiolog şi nu trebuie să necesite aprobare de către medicul din specialitatea medicină fizică şi reabilitare.
"Dacă vrem cu adevărat să facem nişte ajustări în bine pentru pacienţi, discuţia nu trebuie purtată pe excluderea acestor servicii, ci pe o reconfigurare coerentă a acestora, astfel încât pacienţii să aibă în primul rând acces la servicii despre care nici nu au auzit până acum (per se recuperarea cardiacă) şi, în acelaşi timp, să poată beneficia de cele mai bune servicii medicale, conform ghidurilor profesionale în vigoare", a mai scris dr. Busnatu.
