Rezistenţa antimicrobiană este unul dintre subiectele aflate pe agenda Summitului Mondial al Sănătăţii (WHS), care are loc la Berlin, Germania, între 16 şi 18 octombrie. Impactul global al rezistenţei antimicrobiene (IHME) va fi abordat, marţi, în cadrul WHS.
Rezistenţa la antimicrobiene (RAM) reprezintă una dintre cele mai importante ameninţări la adresa sănătăţii publice şi a asistenţei medicale moderne. Studiile anterioare au identificat provocări în estimarea amplorii şi a efectului acestei probleme asupra sănătăţii umane şi mortalităţii.
Cea mai recentă şi cuprinzătoare analiză a rezistenţei antimicrobiene (RAM) şi a impactului acesteia în întreaga Regiunea Europeană a OMS (53 de ţări) a fost publicată vineri, în The Lancet Public Health.
Studiul, realizat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă şi condus de cercetători de la Institutul pentru Măsură şi Evaluare a Sănătăţii (IHME) de la Şcoala de Medicină a Universităţii din Washington, Centrul Oxford pentru Cercetare în Sănătate Globală, Centrul pentru Medicină Tropicală şi Sănătate Globală şi alţi colaboratori au analizat 23 de agenţi patogeni bacterieni şi 88 de combinaţii de agenţi patogeni şi medicamente şi au ajuns la următoarele constatări:
- Cele mai mari rate de mortalitate atribuite şi asociate cu RAM au fost în Europa de Est, urmată de Europa Centrală.
- 541.000 de decese au fost asociate cu rezistenţa bacteriană.
- 133.000 de decese au fost atribuite direct infecţiilor bacteriene.
- 195.000 de decese au fost cauzate de infecţii ale sângelui asociate cu RAM.
- 127.000 de decese au fost cauzate de infecţii intra-abdominale asociate cu RAM.
- 120.000 de decese au fost cauzate de infecţii respiratorii asociate cu RAM.
Marea majoritate a deceselor RAM au fost cauzate de şapte agenţi patogeni bacterieni, printre principalii Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) şi Escherichia coli rezistentă la aminopenicilină. Astfel:
- Şapte agenţi patogeni principali au fost responsabili pentru 457.000 dintre decesele asociate cu RAM (E coli, S aureus, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Enterococcus faecium, Streptococcus pneumoniae, şi Acinetobacter baumannii).
- S. aureus rezistent la meticilină (MRSA) a fost principala combinaţie de agent patogen rezistent la medicamente în 27 de ţări pentru decesele atribuite rezistenţei antimicrobiene.
- E. coli rezistent la aminopenicilină a fost principala combinaţie de agent patogen-medicament în 47 de ţări pentru decesele asociate cu RAM.
Autorii studiului spun că analiza oferă cea mai detaliată şi cuprinzătoare evaluare de până acum a poverii RAM în Europa. „Nivelurile ridicate de rezistenţă pentru mai mulţi patogeni bacterieni importanţi şi combinaţii patogen-medicament, împreună cu ratele ridicate de mortalitate asociate cu aceşti agenţi patogeni, arată că RAM este o ameninţare serioasă pentru sănătatea publică în regiunea europeană a OMS”, au scris ei.
În general, ţările cu planuri naţionale de acţiuni au avut rate mai scăzute ale poverii RAM, dar sunt necesare eforturi suplimentare, spun experţii în sănătate.
Unele dintre aceste strategii includ o monitorizare mai bună a acestor infecţii, îmbunătăţirea igienei şi a salubrităţii, extinderea accesului la vaccinuri şi dezvoltarea de noi tratamente.
Aceasta este prima analiză la nivel de ţări care urmează studiului despre povara globală a RAM publicat în luna ianuarie, în The Lancet. Oamenii de ştiinţă au anunţat mai multe estimări la nivel de ţară.
În comparaţie cu estimările din raportul de Cercetare globală privind rezistenţa la antimicrobiene (GRAM), regiunea europeană a OMS – care reprezintă aproximativ 12% din populaţia lumii – reprezintă 10,5% din cele 1,27 milioane de decese globale estimate atribuibile RAM şi 10,9% din cele 4,95 milioane de decese asociate estimate.
Profesorul dr. Mohsen Naghavi, de la IHME va aborda marţi, la Berlin, impactul global al rezistenţei la antimicrobiene, la Summitului Mondial al Sănătăţii.
