Avans major pentru tratarea unui cancer cerebral cu rate mari de mortalitate: Un nou tratament împotriva glioblastomului a demonstrat că ajunge la tumora din creier şi ajută celulele imunitare să recunoască celulele canceroase. În prezent, a fost lansat un studiu clinic pentru a testa tratamentul.
În cadrul unui progres major pentru tratamentul glioblastomului, un cancer cerebral mortal, oamenii de ştiinţă de la Northwestern Medicine, din Chicago, au folosit tehnologia cu ultrasunete pentru a penetra bariera hemato-encefalică şi a furniza un cocktail de medicamente: o doză mică de chimioterapie şi imunoterapie.
Studiul a constatat că acest tratament a stimulat recunoaşterea de către sistemul imunitar a celulelor canceroase şi ar putea duce la o nouă abordare terapeutică.
Oamenii de ştiinţă au făcut mai multe descoperiri raportate într-un nou studiu publicat joi în revista Nature Communications.
Echipa de la NU au demonstrat pentru prima dată că un dispozitiv cu ultrasunete implantabil în craniu poate spori pătrunderea în creierul uman a unui medicament chimioterapeutic, doxorubicina, şi a anticorpilor de blocare a punctelor de control imunitar - o combinaţie nouă de tratament imunoterapeutic.
Dispozitivul produce microbule care reuşesc să deschidă temporar bariera hemato-encefalică, permiţând imunoterapiei să pătrundă în creier.
De asemenea, oamenii de ştiinţă au demonstrat pentru prima dată, că o doză mică de doxorubicină (mai mică decât doza utilizată pentru regimurile tradiţionale de chimioterapie) administrată împreună cu anticorpii de blocare a punctelor de control imunitar poate stimula recunoaşterea celulelor glioblastomului de către sistemul imunitar şi revigora limfocitele (celule imunitare) care sunt însărcinate cu atacarea celulelor canceroase.
Un anticorp inhibitor al punctelor de control imunitar blochează dezactivarea sistemului imunitar de către celulele canceroase. Sistemul imunitar are frâne încorporate - numite puncte de control imunitar - astfel încât să nu exagereze şi să nu rănească organismul atunci când atacă infecţiile şi cancerul.
Glioblastomul evoluează pentru a activa aceste frâne şi, prin urmare, sistemul imunitar (respectiv limfocitele) nu îl ataca.
Pe lângă celulele tumorale, glioblastomul conţine alte populaţii de celule numite macrofage şi microglia.
Acestea sunt cele mai abundente componente ale micro-mediului tumoral şi celulele pe care glioblastomul le controloează (prin modularea activităţii) pentru a inhiba limfocitele.
Noul studiu a arătat că un cocktail de chimioterapie şi anticorpi a modificat aceste celule, permiţând limfocitelor să recunoască şi să ucidă celulele canceroase.
„Acesta este primul raport la om în care un dispozitiv cu ultrasunete a fost folosit pentru a administra medicamente şi anticorpi în tumorile glioblastomului pentru a modifica sistemul imunitar, astfel încât acesta să poată recunoaşte şi ataca cancerul cerebral”, a declarat într-un comunicat coautorul studiului dr. Adam Sonabend, profesor asociat de chirurgie neurologică la facultatea de medicină din cadrul universităţii Northwestern, şi neurochirurg la clinica universităţii.
„Acest lucru ar putea reprezenta un progres major pentru tratamentul glioblastomului, care este un cancer frustrant de dificil de tratat, în parte din cauza penetrării slabe a medicamentelor şi anticorpilor circulanţi în creier”, a precizat el.
Studiul a fost realizat pe patru pacienţi care prezentau tumori în stadiu avansat. Aceştia fuseseră deja trataţi cu chimioterapie convenţională, precum şi cu un tratament experimental în cadrul unui studiu clinic, dar în ambele cazuri, tumorile au revenit (au recidivat).
„Având în vedere lipsa unui răspuns imunitar eficient împotriva acestor tumori mortale, aceste descoperiri ne încurajează să ne imaginăm o potenţială nouă abordare terapeutică”, a precizat coautorul Catalina Lee-Chang, profesor asistent de chirurgie neurologică la facultatea de medicină Feinberg, de la NU.
S-a lansat un studiu clinic cu un nou tratament
Aceste noi descoperiri stau la baza unui nou studiu clinic, lansat la Northwestern, care foloseşte ultrasunetele pentru a administra imunoterapia pentru glioblastom.
Studiul va înrola iniţial 10 participanţi pentru a determina siguranţa tratamentului, urmat de alţi 15 pentru a măsura dacă tratamentul poate prelungi supravieţuirea.
Studii clinice anterioare de amploare nu au reuşit să demonstreze că acest tip de imunoterapie poate prelungi supravieţuirea la pacienţii cu glioblastom.
Cu toate acestea, echipa de la NU consideră că, prin îmbunătăţirea metodei de administrare a acestor anticorpi şi medicamente în creier, şi bazându-se pe biomarkeri care indică ce tumori sunt cele mai sensibile la imunoterapie, acest tratament s-ar putea dovedi eficient pentru unii pacienţi cu glioblastom.
„În acest studiu arătăm pe o cohortă mică de pacienţi că, atunci când se foloseşte această tehnologie, se poate îmbunătăţi livrarea chimioterapiei şi a anticorpilor şi se poate schimba micro-mediul tumorii, astfel încât sistemul imunitar să poată recunoaşte cancerul”, a mai precizat dr. Sonabend.
