O echipă de cercetători din Statele Unite şi Marea Britanie a anunţat crearea primelor structuri sintetice din lume asemănătoare embrionilor umani din celule stem, fără a folosi ovule şi spermatozoizi. Modelele de embrioni se află în cele mai timpurii stadii de dezvoltare umană: nu au o inimă care să bată sau un creier, de exemplu, dar oamenii de ştiinţă spun că, într-o bună zi, ar putea contribui la avansarea înţelegerii bolilor genetice sau a cauzelor avorturilor spontane.
Profesoara Magdalena Zernicka-Goetz, de la universitatea Cambridge şi Institutul de Tehnologie din California, a descris creşterea embrionilor până la un stadiu care depăşeşte cu puţin echivalentul a 14 zile de dezvoltare pentru un embrion natural, în cadrul reuniunii anuale a Societăţii Internaţionale pentru Cercetarea Celulelor Stem, care a avut loc miercuri la Boston.
Zernicka-Goetz, profesor de biologie şi inginerie biologică la CalTech şi la niversitatea Cambridge, a declarat că cercetarea a fost acceptată la o revistă ştiinţifică bine cotată, dar nu a fost încă publicată. Cercetarea a fost raportată pentru prima dată de The Guardian.
Potrivit ziarului britanic, structurile create nu au avut nevoie de ovule sau spermatozoizi, nu au o inimă care să bată sau un început de creier, dar conţin celule care s-ar dezvolta în mod normal pentru a forma placenta, sacul vitelin şi embrionul propriu-zis.
Prof. Zernicka-Goetz a precizat că, din câte ştie, este pentru prima dată când a fost creat un model de embrion uman cu trei straturi de ţesut, şi a subliniat că, deşi imită unele dintre caracteristicile unui embrion natural, nu le are pe toate.
Ea a declarat pentru CNN că structurile asemănătoare embrionilor create de laboratorul ei sunt, de asemenea, primele care au celule germinale care ar urma să se dezvolte în ovule şi spermatozoizi.
„Vreau doar să subliniez că nu sunt embrioni umani", a declarat prof. Zernicka-Goetz.
„Sunt modele de embrioni care arată foarte asemănător cu embrionii umani şi reprezintă o cale foarte importantă spre descoperirea motivului pentru care atât de multe sarcini eşuează, deoarece majoritatea sarcinilor eşuează în jurul perioadei de dezvoltare în care construim aceste structuri asemănătoare embrionilor", a menţionat cercetătoarea.
Cercetătorii speră că aceşti embrioni model vor face lumină în „cutia neagră" a dezvoltării umane, perioada care urmează după 14 zile de la fertilizare, care este limita convenită pentru ca oamenii de ştiinţă să crească şi să studieze embrioni în laborator.
Rămâne necunoscut dacă modelele sintetice s-ar putea dezvolta în embrioni viabili dacă ar fi implantate.
Prof. Zernicka-Goetz şi echipa sa, împreună cu o echipă rivală din Israel, au descris anterior crearea unor structuri model asemănătoare embrionilor din celule stem de şoarece. Acei „embrioizi" indicau începutul de dezvoltare al unui creier, ale unei inimi şi ale unui tract intestinal după aproximativ opt zile de dezvoltare.
Cercetarea ridică întrebări juridice şi etice esenţiale, iar multe ţări, inclusiv Statele Unite, nu au legi care să reglementeze crearea sau statutul embrionilor sintetici.
Ritmul descoperirilor în acest domeniu şi sofisticarea tot mai mare a acestor modele au alarmat experţii în bioetică, deoarece acestea se apropie tot mai mult de crearea unor forme umane de viaţă.
Spre deosebire de embrionii umani rezultaţi în urma fertilizării in vitro (FIV), unde există un cadru legal stabilit, în prezent nu există reglementări clare pentru modelele derivate din celule stem ale embrionilor umani.
„Există o nevoie urgentă de reglementări care să ofere un cadru pentru crearea şi utilizarea modelelor derivate din celule stem ale embrionilor umani", a declarat James Briscoe, director de cercetare asociat la Institutul Francis Crick, într-un comunicat.
În acest moment, modelele sintetice de embrionii umani se limitează doar la testele în eprubetă. Ar fi ilegal să se implanteze unul într-un uter, iar cercetările pe animale cu celule stem de la şoareci şi maimuţe au arătat că, chiar şi atunci când oamenii de ştiinţă au încercat să le implanteze, acestea nu supravieţuiesc - probabil pentru că cercetătorii nu şi-au dat seama cum să reproducă pe deplin condiţiile de sarcină.
Prof. Zernicka-Goetz a declarat că scopul cercetării sale nu a fost acela de a crea viaţă, ci de a preveni pierderea acesteia, înţelegând de ce embrionii nu reuşesc uneori să se dezvolte după fertilizare şi implantare.
„Ştim remarcabil de puţine lucruri despre această etapă a dezvoltării umane, dar este un moment în care multe sarcini se pierd, în special în cadrul unei fertilizări in vitro", a declarat Roger Sturmey, cercetător principal în domeniul sănătăţii materne şi fetale la universitatea din Manchester, Marea Britanie.
„În prezent, putem spune că aceşti 'embrioni sintetici' împărtăşesc o serie de caracteristici cu blastocistul (embrionul de ziua 5), dar este important să recunoaştem că modul în care se formează embrionii sintetici este diferit de ceea ce se întâmplă atunci când un embrion normal formează un blastocist", a spus el.
„Mai sunt multe de făcut pentru a determina asemănările şi diferenţele dintre embrionii sintetici şi embrionii care se formează din unirea unui ovul şi a unui spermatozoid", a precizat acesta.
