Cercetătorii au descoperit noi ţinte terapeutice împotriva herpesvirusurilor asociat sarcomului Kaposi (KSHV) şi Epstein-Barr (EBV).
Virusurile Epstein-Barr (EBV) şi cele întâlnite în sarcomul Kaposi (KSHV) sunt de tip herpesvirus şi au fost asociate cu mai multe tipuri de cancer.
Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă de la facultatea de medicină a universităţii Carolina de Nord (UNC) au descoperit că aceşti viruşi folosesc o proteină umană numită barieră la factorul de autointegrare 1 (BAF) pentru a eluda răspunsul nostru imunitar înnăscut, permiţând virusurilor să se răspândească şi să provoace boli.
Aceste descoperiri, publicate la începutul lunii februarie, în Nature Communications, sugerează că BAF şi proteinele înrudite ar putea fi ţinte terapeutice pentru a preveni răspândirea acestor virusuri şi apariţia unor forme de cancer, cum ar fi sarcomul Kaposi, limfomul non-Hodgkin, limfomul Hodgkin, boala Castleman multicentrică, carcinomul nazofaringian şi cancerul gastric.
„Viruşii se află într-o luptă constantă cu sistemul imunitar celular, inclusiv proteina GMP-AMP sintetază ciclică (cGAS), care se leagă de ADN-ul viral şi sună alarma pentru a declanşa răspunsurile imune şi a lupta împotriva invadatorilor virali”, a declarat autorul principal Blossom Damania, profesor emerit de microbiologie şi imunologie şi membru al Centrului de Cancer Lineberger Comprehensive.
„Am descoperit că KSHV şi EBV folosesc o proteină diferită a celulei gazdă, BAF, pentru a împiedica cGAS să sune alarma”.
Viruşii au evoluat alături de oameni timp de milioane de ani, aşa că nu este surprinzător că au evoluat şi trucuri pentru a eluda răspunsurile imunitare naturale sau înnăscute ale organismului. Descoperirea precisă a modului în care viruşii fac acest lucru reprezintă baza pentru crearea de vaccinuri şi terapii care să învingă aceste trucuri.
În cazul KSHV şi EBV, expresia BAF este crescută în momentul infecţiei, ceea ce sugerează că aceşti viruşi profită de această proteină a gazdei pentru a atenua răspunsul imunitar la infecţie.
Într-o serie de experimente, laboratorul lui Damania a descoperit că proteina BAF contribuie la degradarea senzorului ADN, cGAS. Cu mai puţină proteină cGAS disponibilă în celula infectată pentru a detecta ADN-ul, celulele organizează răspunsuri imunitare mai slabe, ceea ce permite acestor două virusuri să se reproducă şi să se răspândească mai eficient
.„Proteina BAF permite EBV şi KSHV să se reactiveze din starea de latenţă, să se reproducă şi să se înmulţească mai mult", a declarat primul autor, Grant Broussard, student absolvent al programului de studii de genetică şi biologie moleculară la UNC Lineberger.
„Studiul nostru evidenţiază rolul proeminent pe care căile de detectare a ADN-ului, cum ar fi calea cGAS, îl joacă în controlul infecţiei virale”.
Autorii studiului au subliniat că întreruperea activităţii proteinei BAF prin terapii ţintite ar putea reduce efectele sale imunosupresoare, limitând astfel replicarea acestor virusuri pentru a preveni răspândirea bolii.
Cercetătorii speră că împiedicarea ciclului litic va opri transmiterea acestor virusuri şi va reduce şi povara globală a cancerului asociată cu aceste două virusuri.
(Foto: Viruşi (EBV şi KSHV) care înconjoară celulele. Credit: Laboratorul Damania).
