Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS) a solicitat luni, în cadrul unei dezbateri publice organizate la Ministerul Sănătăţii, investiţii sporite în programul de prevenire a infecției cu HIV, argumentând că o astfel de măsură ar avea costuri mult mai mici față de tratament, în condițiile în care estimările indică o creștere a numărului de cazuri.
Ministerul Sănătăţii a organizat luni o şedinţă publică de dezbatere a proiectului de hotărâre a Guvernului privind aprobarea planului naţional strategic pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2019 – 2021.
Asociația a menționat că programul de tratament a HIV/SIDA din România s-a triplat ca valoare în ultimii 15 ani, mai ales pentru că nu s-au făcut investiții în acţiuni de prevenire mai ales la grupurile vulnerabile.
“Cu 15 – 20 de ani în urmă, România avea o epidemie scăzută în populaţia generală, niciun fel de probleme în rândul grupurilor vulnerabile. Am început cu o epidemie de 1% în populaţia consumatorilor de droguri injectabile. Nici atunci nu am făcut nimic. Am ajuns la prevalenţă HIV de 15-20% în rândul persoanelor care consumă droguri şi 11-13% în rândul bărbaţilor care fac sex cu alţi bărbaţi”, a afirmat Alina Bocai, reprezentant al asociației, citată de Agerpres.
Asociația estimează că prevalenţa HIV va crește în România în următorii ani, mai ales în rândul persoanelor care fac sex comercial.
“Chiar dacă noi investim în tratamentul acestor persoane, atunci când vorbim de grupuri vulnerabile trebuie să înţelegem că trebuie să avem o abordare diferită. Nu mai sunt oamenii din populaţia generală. Programul de tratament trebuie şi el recalibrat ca să îi trateze pe oamenii care au un alt fel de comportament”, a menționat Bocai.
Asociația solicită o eficientizare a acţiunilor de testare, astfel încât acestea să fie ţintite către persoanele care prezintă un comportament cu risc.
ARAS consideră că este nevoie de o abordare strategică în ceea ce priveşte sursele de finanţare pentru programele de prevenire, precum şi o coordonare a eforturilor între Ministerul Sănătăţii, Primăria Capitalei şi Agenţia Naţională Antidrog.
“Dacă vrem să trăim bine şi noi şi copiii noştri în ţara asta, avem nevoie de o ţară cu prevalenţă mică, pentru că persoanele care fac sex comercial sau consumatorii de droguri nu trăiesc pe o insulă. Au parteneri sexuali care mai departe transmit infecţie cu HIV, hepatită C către populaţia generală”, a spus Bocai.
Ministerul Sănătății va organiza o nouă întâlnire cu organizaţiile interesate, la care vor fi invitaţi şi reprezentanţii ai Agenţiei Naţionale Antidrog şi ai Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti.
Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică, în 23 noiembrie, proiectul unei hotărâri de guvern pentru aprobarea Planului Național Strategic pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2019-2021.
Planul Național Strategic pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2019- 2021 arată că, în perioada 2007-2016, numărul de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate în România a crescut în rândul tuturor grupurilor populaționale (total 7.139 cazuri noi, în medie 714 cazuri/an), “creșteri dramatice înregistrându-se la nivelul grupurilor prioritare”.
Astfel, numărul persoanelor infectate aflate în supraveghere medicală activă a crescut cu 60%, de la 7.591 în 2007 la 12.196 în 2016.
Totuși, cele mai recente estimări realizate de UNAIDS plasează numărul persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în România în intervalul 14.000 – 18.000.
Recent, managerul Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din Capitală, Adrian Streinu-Cercel, a declarat că medicul de familie devine o “placă turnantă” a programelor naționale de sănătate publică din România și ar trebui să aibă un rol primordial în testarea populației pentru boli infecțioase, inclusiv pentru HIV.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.