Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri actul normativ care le permite medicilor de familie să lucreze la puncte de lucru secundare deschise în localităţi fără servicii medicale, dacă pot acoperi cel puţin 10 ore pe săptămână. Legea va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Textul a fost adoptat la finalul lunii trecute de Camera Deputaţilor şi permite cabinetelor de medicină de familie să deschidă cel mult două puncte secundare de lucru în altă localitate.
Proiectul de lege pentru modificarea art.75 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniu sănătăţii a fosr iniţiat în 2018 de 26 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, atât de la putere, cât şi din opoziţie.
Noua lege permite medicilor de familie să deschidă “puncte secundare de lucru în localităţile în care nu funcţionează un alt cabinet medical în specialitatea medicină de familie, cu posibilitatea prestării serviciilor peste norma de bază a medicului, în limita a cel puţin 10 ore pe săptămână (cel mult 3,5 ore pe zi de lucru), fără obligativitatea de a angaja un alt medic de familie”, arăta expunerea de motive a proiectului.
În cazul în care sunt mai multe solicitări de deschidere a unui punct de lucru în aceeaşi localitate, prioritate va avea medicul cu cel mai mic număr de pacienţi pe listă, prevede textul proiectului.
În forma aprobată de Senat, cabinetele de medicină de familie puteau “deschide un punct secundar de lucru în altă unitate administrativ-teritorială, situată la mai puţin de 15 km faţă de cabinetul propriu”.
Însă deputaţii din Comisia pentru sănătate şi familie au adoptat un amendament care prevede: “Cabinetele de medicină de familie pot deschide cel mult două puncte secundare de lucru în altă unitate administrativ-teritorială, unde nu funcţionează un alt cabinet medical în specialitatea medicină de familie, dacă solicitantul asigură un program fracţionat de minim 10 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază”.
Forma adoptată de Comisia pentru sănătate şi familie a fost votată şi în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Proiectul este justificat de iniţiatori prin “lipsa medicilor de familie mai ales în mediul rural şi în localităţile urbane mai slab dezvoltate economic, cu populaţie restrânsă şi în continuă scădere, în zonele îndepărtate de aglomeraţiile urbane şi luând în calcul faptul că numărul şi dotarea cabinetelor de medicină de familie din aceste zone este necorespunzătoare”.
Guvernul a dat un aviz negativ proiectului în septembrie 2018.
“Dacă se creează posibilitatea să fie doar 10 ore pe săptămână, este posibil ca fiecare medic să dorească să deschidă un punct de lucru, la care să vină de 2 sau 3 ori pe săptămână, fără să aibă asistentă medicală şi deci populaţia să nu beneficieze efectiv de servicii”, a argumentat guvernul, în argumentarea avizului negativ.
În prezent, legislaţia permite cabinetelor de medicină de familie să deschidă puncte de lucru secundare, însă este nevoie ca acestea să aibă personal separat de cabinetul principal.
În avizul său, guvernul aminteşte de o decizie a Colegiului Medicilor din 2013, care prevede că un medic trebuie să asigure un program minim de 35 de ore pe săptămână, personal sau prin angajaţi, ceea ce “înseamnă că acel medic este necesar să existe în acel cabinet în localitatea respectivă”.
Totuşi, iniţiatorii consideră că proiectul ar reduce numărul de localităţi rurale din România care nu dispun de servicii de medicină de familie, prin punerea la dispoziţia pacienţilor a acestei facilităţi cel puţin 10 ore pe săptămână.
