Industria farmaceutică din România, care include în principal producători de medicamente generice, a încheiat 2019 pe minus mai ales din cauza activităţii slabe din primele 9 luni ale anului, relevă datele oficiale consultate de 360medical.ro.
În întregul an 2019, sectorul a înregistrat o contracţie a producţiei cu 2,7% comparativ cu anul precedent.
În luna decembrie 2019, producţia în sectorul “fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice” din cadrul industriei din România a crescut cu 2,6% faţă de aceeaşi lună din 2018 - după un avans de 7,4% în noiembrie şi de 8,6% în octombrie.
Însă activitatea pozitivă din ultimul trimestru nu a compensat decât parţial scăderea semnificativă înregistrată în primele nouă luni - în special în perioada verii, când s-au înregistrat căderi severe ale producţiei: cu 25,8% în iunie sau cu 17,1% în august.
TAXE MARI ŞI CRIZĂ DE FORŢĂ DE MUNCĂ
Potrivit reprezentanţilor producătorilor, evoluţia este explicată de creşterea accelerată a costurilor de producţie, de taxa clawback şi de criza de forţă de muncă.
“Costurile de fabricatie au crescut cu 40%, taxa clawback (o taxa aplicata disproportional producatorilor de medicamente ieftine) se asteapta sa atinga un record de peste 30% si in plus, deficitul de personal calificat este fara precedent”, a declarat recent directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), Dr. Dragos Damian.
De altfel, piaţa farmaceutică românească este dominată de medicamentele din import, o tendinţă care s-a accentuat anul trecut.
Exporturile reale de medicamente ale României au fost de 320 milioane euro în 2019, cu mult sub nivelul sugerat de statisticile oficiale, diferenţa fiind reprezentată de export paralel sau de exportul altor produse clasificate în codul CAEN de referinţă, a precizat recent pentru 360medical.ro directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), dr. Dragos Damian.
În România există peste 30 de fabrici de medicamente, iar reprezentanţii acestora afirmă că planurile lor de dezvoltare sunt puse sub semnul întrebării din cauza taxei clawback, care depăşeşte 25% din cifra de afaceri.
Nivelul taxei clawback impuse producătorilor de medicamente a fost calculată la nivelul de 27,65% pentru ultimul trimestru al anului trecut de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în creştere faţă de nivelul din trimestrul anterior (când a fost de 26,49%).
În 2018, industria farmaceutică din România şi-a majorat producţia cu 7,5% comparativ cu anul precedent.
Sectorul “fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice” avea circa 11.000 de angajaţi la finalul anului trecut, potrivit datelor oficiale.
În urmă cu un an, Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), care reuneşte 19 unităţi de producţie din România, afirma că producţia internă de medicamente s-a redus cu 40% în ultimii zece ani, mai ales ca urmare a impactului negativ al politicilor publice din domeniul manufacturii de medicamente.
