Coronavirusul SARS-CoV-2 suferă mutaţii mai ales la nivelul proteinei S (spike), cu un rol cheie în infectarea celulelor umane, iar una dintre mutaţii, apărută în Europa la începutul lunii februarie, i-a permis virusului să se răspândească mai repede, sugerează un nou studiu realizat de cercetători americani şi britanici.
Studiul preliminar a fost publicat pe platforma BioRxiv şi a fost realizat de cercetători de la Los Alamos National Laboratory, Duke Human Vaccine Institute & Department of Surgery, Durham (SUA), Sheffield Biomedical Research Centre, Sheffield Teaching Hospitals NHS Foundation Trust şi Universitatea Sheffield (Marea Britanie).
Cercetătorii au identificat 14 mutaţii ale proteinei S a coronavirusului pe baza analizei genomice.
“Mutaţiile sunt analizate într-un context mai larg din punct de vedere filogenetic şi geografic şi, în timp, pot furniza un sistem timpuriu de alertă pentru a indica acele mutaţii care pot conferi avantaje de selecţie în transmitere şi rezistenţă la intervenţii”, afirmă autorii studiului.
După analizarea tuturor acestor mutaţii, cercetătorii au descoperit că una dintre mutaţii, numită Spike D614G, a început să se răspândească în Europa la începutul lunii februarie, de unde a fost transmisă în multe alte zone ale lumii, devenind rapid forma dominantă.
Studiul oferă, de asemenea, indicii privind recombinarea unor tulpini ale virusului cu circulaţie în aceleaşi zone.
Cercetătorii au folosit datele disponibile în GISAID, care conţine deja circa 16.000 de secvenţe genomice virale ale SARS-CoV-2 din întreaga lume. Pe baza acestor date, cercetătorii au încercat să recreeze evoluţia virusului din punct de vedere cronologic şi geografic.
“Această abordare a indicat că virusurile ce conţin mutaţia Spike D614G înlocuiesc forma originară din Wuhan a virusului rapid şi în mod repetat în întreaga lume”, arată studiul.
Cercetătorii consideră că rezultatele studiului sunt importante mai ales în privinţa eforturilor pentru a crea un vaccin eficient împotriva SARS-CoV-2.
Astfel, în cazul în care virusul nu devine mai puţin activ în perioada verii, aşa cum se întâmplă cu virusul gripal, el ar putea suferi şi mai multe mutaţii, ceea ce riscă să limiteze eficienţa vaccinurilor care sunt acum în curs de dezvoltare pornind de la tulpinile aflate în circualţie până acum.
Mai mult, unele vaccinuri ar putea fi realizate pe baza secvenţelor genetice ale virusului izolate la începutul pandemiei şi care nu mai sunt dominante acum, avertizează cercetătorii.
O altă analiză genetică amplă, prezentată în prima jumătate a lunii aprilie, a identificat trei variante ale coronavirusului SARS-CoV-2 şi a recreat traseul pandemiei plecând din oraşul Wuhan din China, indicând variantele dominante în fiecare regiune a lumii.
Echipa de cercetători a analizat genomul coronavirusurilor din probe prelevate de la pacienţi între 24 decembrie 2019 şi 4 martie 2020, identificând trei variante distincte ale SARS-CoV-2, pe care le-au numit: tipul A, tipul B şi tipul C.
Varianta dominantă în Europa este tipul C al SARS-CoV-2, fiind identificată la primii pacienţi cu Covid-19 din Franţa, Italia, Suedia şi Anglia. Coronavirusul de tip B este predominant în Wuhan şi, în general, în estul Asiei.
