Pacienţii din România aşteaptă cel mai mult din Uniunea Europeană pentru a avea acces la noile medicamente inovative aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), iar doar unul din patru medicamente autorizate la nivel centralizat în blocul comunitar în perioada 2016-2019 au fost introduse pe lista de molecule compensate şi gratuite din ţară, arată studiul anual al Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA).
Studiul, realizat în parteneriat cu IQVIA, arată că, în Europa, pacienţii pot aştepta între 4 luni şi 2 ani şi jumătate pentru a avea acces la aceleaşi medicamente noi în funcţie de ţară, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament.
Ţările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generaţie mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud şi de Est, pacienţii din unele ţări aşteptând de peste şapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări.
Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizaţia de introducere pe piaţă şi disponibilitatea în ţară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.
Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) în perioada 2016-2019, doar 39 (25,7%) au fost introduse pe lista celor compensate şi gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.
Germania a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55.
Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generaţie pentru pacienţii români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre m edicamente nu sunt disponibile nici in sistem compensat, nici în cel privat.
Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea de punere pe piaţă dată de EMA până la accesul unui nou medicament pe piaţa din România în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 zile), în creştere faţă de raportul anterior, în timp ce alţi europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 120 de zile, Italia 418, Bulgaria 692).
Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de aşteptare până la depunerea dosarului de rambursare (aşteptarea ca alte ţări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv faţă de inovaţie şi o echipă subdimensionată care face faţă cu greu şi cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.
În privinţa ariilor terapeutice, deşi accesul la medicamentele oncologice pare să se îmbunătăţească, accesul la medicamentele orfane continuă să varieze considerabil între statele membre ale UE, cu întârzieri mari şi disponibilitate redusă în Europa Centrală şi de Est.
"EFPIA şi membrii săi şi-au luat angajamentul să creeze un acces mai rapid şi mai echitabil la medicamente în toată Europa. Pentru a atinge acest obiectiv este nevoie de o imagine clară a accesului la medicamente în Europa, de o înţelegere comună, bazată pe dovezi, a cauzelor fundamentale ale barierelor şi întârzierilor de acces şi de generarea de soluţii comune", a declarat directorul general EFPIA, Nathalie Moll.
"Sperăm că rapoartele vor contribui la o înţelegere comună a problemelor şi vor oferi o platformă pentru crearea unui forum la nivel înalt privind accesul la inovaţie, forum ce poate aborda aceste probleme prin dialog şi în parteneriat cu pacienţii, sistemele de sănătate, statele membre şi instituţiile UE", a completat directorul EFPIA.
