Un nou studiu clinic arată că o terapie experimentală ţintită poate încetini semnificativ evoluţia unor cancere cerebrale comune cu o creştere lentă, potrivit rezultatelor prezentate recent la reuniunea anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică (ASCO).
Medicamentul cu administrare orală, vorasidenib, aproape că a triplat supravieţuirea fără progresie la pacienţii cu gliom de gradul 2, comparativ cu placebo, aproape 28 de luni faţă de 11 luni, potrivit rezultatelor prezentate recent, la reuniunea anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică (ASCO) şi publicate simultan în New England Journal of Medicine - NEMJ.
De asemenea, medicamentul a redus cu 61% riscul de supravieţuire fără progresie a pacienţilor şi a prelungit cu 74% timpul până când aceştia au nevoie de un alt tip de tratament, a declarat cercetătorul principal, dr. Ingo Mellinghoff, preşedinte al secţiei de neuro-oncologie la Centrul de cancer Memorial Sloan Kettering, din New York.
Medicamentul vorasidenib acţionează prin inhibarea formelor mutante ale genelor IDH1 şi IDH2, împiedicându-le să favorizeze creşterea cancerului în celulele cerebrale.
Glioamele sunt cele mai frecvente tumori maligne ale creierului la adulţi, iar mutaţiile genelor IDH sunt prezente în aproape toate glioamele de gradul 2, au precizat cercetătorii în notele lor.
Glioamele de grad scăzut sunt diagnosticate la aproximativ 4.000 de pacienţi în fiecare an în Statele Unite, a declarat dr. Glenn Lesser, un expert ASCO şi neuro-oncolog la Atrium Health Wake Forest Baptist.
„Este o boală care afectează pacienţi care au aproximativ 40 de ani, deci sunt pacienţi tineri aflaţi la apogeul vieţii lor profesionale şi personale", a precizat dr. Mellinghoff în timpul unei conferinţe de presă ASCO.
Tratamentul standard pentru aceste glioame este o combinaţie de radio şi chimioterapie, care poate avea efecte devastatoare asupra creierului adulţilor tineri, au precizat cei doi medici.
Ca urmare, mulţi pacienţi cu gliom aleg o abordare de tip watch-and-wait, amânând tratamentul până când trebuie neapărat să îl urmeze.
„A existat o mare îngrijorare cu privire la efectele pe termen lung ale terapiei [standard], în special efectele neurocognitive ale radiaţiilor care duc la pierderea memoriei şi la declin funcţional la o parte dintre pacienţi. Dacă vorbiţi cu aceşti pacienţi, aproape toţi descriu unele efecte pe termen lung ale terapiei", a declarat dr. Lesser în cadrul briefingului de presă.
„Combinaţi acest lucru cu faptul că aceste tumori sunt de obicei diagnosticate la persoane aflate în a treia, a patra şi a cincea decadă de viaţă şi adăugaţi o supravieţuire prelungită şi este reţeta perfectă pentru a decima cu adevărat oameni aflaţi în floarea vârstei, în anii cei mai productivi, care îşi întemeiază familii", a menţionat medicul.
Mutaţiile IDH au fost descrise pentru prima dată în 2008, iar descoperirea lor a revoluţionat cercetarea în domeniul cancerului cerebral.
Genele IDH sănătoase creează enzime care ajută la descompunerea substanţelor nutritive şi generează energie pentru celule.
Cu toate acestea, mutaţiile în genele IDH pot produce enzime deteriorate care fac ca celulele să crească necontrolat şi să devină canceroase.
Glioamele conduse de mutaţiile IDH se infiltrează lent în ţesutul cerebral normal şi, în cele din urmă, devin agresive, cu o creştere accelerată a tumorii alimentată de noi vase de sânge, au declarat cercetătorii.
Pe lângă glioame, mutaţiile IDH au fost legate şi de leucemia mieloidă acută, cancerul de duct biliar, cancerul osos şi unele tipuri de limfom, potrivit Memorial Sloan Kettering.
Alte medicamente împotriva cancerului deja aprobate vizează, de asemenea, IDH, dar medicamentul vorasidenib a fost dezvoltat special pentru tratarea cancerului cerebral, a explicat dr. Mellinghoff, deoarece acesta are capacitatea de a trece de bariera hemato-encefalică şi de a trata mutaţiile IDH din interiorul ţesutului cerebral.
Pentru noul studiu, cercetătorii au recrutat 331 de pacienţi cu gliom la 77 de centre din 10 ţări.. Jumătate au primit în mod aleatoriu medicamentul, iar cealaltă jumătate un placebo inactiv.
Rezultatele cu acest medicament au fost semnificative astfel încât consiliul de monitorizare a siguranţei studiului a cerut încheierea anticipată a urmăririi, astfel încât pacienţii care au primit un placebo să poată trece la medicament, a precizat dr. Mellinghoff.
„Rezultatele sunt destul de izbitoare", a spus dr. Lesser. „Ele sunt foarte semnificative din punct de vedere statistic şi, mai important, sunt foarte, foarte semnificative din punct de vedere clinic", a subliniat el.
„Rezultatele acestui studiu sugerează că, la pacienţii selectaţi cu glioame de grad scăzut cu mutaţii IDH, se poate, potenţial, amâna utilizarea chimioterapiilor toxice şi a radioterapei timp de mai mulţi ani, şi, ca urmare, să întârziem toxicităţile pe termen lung ale acestor terapii într-un grup de pacienţi care, de obicei, se confruntă cu o supravieţuire pe termen lung", a spus Lesser.
Cu toate acestea, Dd. Julie Gralow, directorul medical al ASCO, a precizat că vorasidenib nu este încă aprobat de către Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) din Statele Unite.
„Nu putem să ne întoarcem şi să îl folosim în clinică mâine, dar are statutul de tratament breakthrough acordat de către FDA ceea ce înseamnă că procesul de reglementare se mişcă rapid", a precizat Gralow, menţionând că speră ca acesta să fie disponibil în viitorul apropiat.
Studiul a fost finanţat de grupul farmaceutic franceză Servier Laboratories, dezvoltatorul medicamenului, care în Uniunea Europeană acesta are statut de medicament orfan indicat pentru tratarea glioamelor.
