Luni, statele lumii se întorc la masa negocierilor într-o ultimă încercare de a încheia un acord privind viitoarele pandemii, aflat acum într-o formă redusă, în care unele dintre cele mai spinoase aspecte au fost înlăturate. Principalele puncte de dispută includ accesul comun la agenţii patogeni emergenţi, o mai bună prevenire şi monitorizare a focarelor de boală, o finanţare fiabilă şi transferul de tehnologie de combatere a pandemiilor către ţările mai sărace.
Doi ani de discuţii în vederea încheierii unui acord istoric privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul la viitoarele pandemii au ajuns la termen luna trecută, dar statele nu au ajuns la niciun acord în ceea ce priveşte o formulare concretă.
Naţionalismul şi egoismul vaccinal, lipsa echipamentelor de protecţie, expunerea şi epuizarea lucrătorilor sanitari şi donaţiile de stocuri de seruri aproape expirate din partea ţărilor bogate către cele sărace, sub pretextul solidarităţii, sunt doar câteva dintre numeroasele disfuncţionalităţi relevate în timpul celei mai recente pandemii.
În opinia specialiştilor, China, la rândul său, a întârziat prea mult, în decembrie 2019, furnizarea informaţiilor referitoare la virusul care a provocat pandemia, SARS-CoV-2, şi apoi a fost prea târziu.
În lipsa unui acord, „vom asista la aceleaşi inegalităţi, aceeaşi lipsă de coordonare, aceleaşi pierderi evitabile de vieţi şi mijloace de trai şi aceleaşi tulburări sociale, economice şi politice ca cele observate în timpul Covid-19″, a avertizat Tedros Adhanom Ghebreyesus luna trecută.
Următorul termen limită este data de 27 mai, când va începe adunarea anuală a statelor membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Cele 194 de ţări membre ale OMS se vor întoarce la sediul agenţiei din Geneva pentru o rundă de negocieri de luni până la 10 mai, pentru a reduce dezacordurile cu privire la modul în care ar putea fi împărţite cel mai bine resursele necesare pentru a lupta împotriva următoarei pandemii.
„Următoarea pandemie nu este o chestiune dacă se va întâmpla, ci anume când. Dacă o nouă pandemie ar începe mâine, ne-am confrunta cu multe dintre aceleaşi probleme cu care ne-am confruntat în cazul celei de Covid-19", a avertizat miercuri şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
„Problema cheie acum este dacă vom învăţa lecţiile dureroase pe care pandemia ni le-a predat”.
Un nou proiect simplificat
În decembrie 2021, lecţia dură a pandemiei de Covid-19 - care a distrus economiile, a paralizat sistemele de sănătate şi a ucis milioane de oameni - a motivat dorinţa ţărilor de a avea un cadru obligatoriu de angajamente menite să împiedice un nou dezastru de acest fel.
În pofida unui acord larg cu privire la ceea ce doresc să realizeze aceste angajamente, între ţări rămân mari diferenţe în ceea ce priveşte modul în care trebuie să procedeze.
În ceea ce trebuia să fie cea de-a noua şi ultima rundă de discuţii de luna trecută, un proiect de 29 de pagini a ajuns la peste 100 de pagini, pe măsură ce ţările au introdus amendamente propuse.
Ţinând cont de situaţie, organismul interguvernamental de negociere (INB) care conduce discuţiile a publicat la 16 aprilie o versiune simplificată, de 23 de pagini, cu un număr de cuvinte redus de la 12 000 la 9 000.
Principalele dispute au gravitat în jurul accesului şi echităţii: accesul la agenţii patogeni detectaţi în interiorul ţărilor, accesul la produsele de combatere a pandemiilor, cum ar fi vaccinurile produse pe baza acestor cunoştinţe, şi distribuirea echitabilă nu numai a testelor, tratamentelor şi vaccinurilor contra pandemiei, ci şi a mijloacelor de producere a acestora.
Noul proiect se concentrează asupra potenţialelor domenii de înţelegere comună, stabilind cadrul de bază, şi amână unele dintre detaliile care s-au dovedit mai dificile pentru discuţiile ulterioare, planificate pentru următorii doi ani - în special cu privire la modul în care va funcţiona în practică un sistem planificat de acces la agenţi patogeni şi de partajare a beneficiilor de către OMS.
Proiectul de dispoziţii „slăbit"
Organizaţiile neguvernamentale care au participat la discuţii au răsfoit textul actualizat, identificând aspectele care au supravieţuit şi ce a fost eliminat.
K. M. Gopakumar, cercetător senior la Reţeaua pentru Lumea a Treia (Third World Network), a concluzionat că noul proiect este „lipsit de rezultate concrete în materie de echitate şi nu creează nicio obligaţie legală pentru a facilita accesul previzibil şi durabil la finanţare, la produsele şi la tehnologia legate de pandemii”.
În opinia organizaţiei de caritate Medici fără frontiere (MSF), obligaţiile din proiectul de acord privind transferul de tehnologie către ţările mai sărace „rămân slabe”.
Iniţiativa „Medicamente pentru bolile neglijate” (DNDi) a salutat prevederea menţinută privind asigurarea accesului echitabil la medicamente şi instrumente de sănătate create prin cercetare şi dezvoltare finanţate din fonduri publice.
Cu toate acestea, obligaţiile „care ar fi garantat că oamenii pot beneficia de progresul ştiinţific pentru a aveaun acces echitabil la instrumentele medicale de care vor avea nevoie au fost slăbite sau eliminate din text şi trebuie să fie reintroduse”, a declarat Michelle Childs, director de advocacy politic al DNDi.
Unii consideră că echilibrul textului s-a mutat de la obligaţii internaţionale la angajamente la nivel naţional.
Este posibil ca următoarele două săptămâni de discuţii să fi primit un nou sentiment de urgenţă din cauza avertismentelor recente ale OMS cu privire la creşterea exponenţială a gripei aviare H5N1 - cu îngrijorări cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla dacă aceasta începe să se transmită între oameni.
Vineri, INB va face un bilanţ al progreselor înregistrate pentru a stabili calea de urmat şi doreşte să finalizeze negocierile asupra textului propriu-zis până la 5 mai.
Perioada 7-10 mai se va concentra pe formularea rezoluţiei care va fi adoptată în cadrul Adunării Mondiale a Sănătăţii.
„Este un calendar foarte firav”, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a OMS, Margaret Harris, reporterilor.
În timp ce unele ţări nu şi-au exprimat intenţia cu privire la noua formulare a acordului, Casa Albă a reafirmat angajamentul Statelor Unite pentru o încheiere cu succes a discuţiilor.
Ambasadorul Australiei, Amanda Gorely, a subliniat că „toate delegaţiile trebuie să se reunească şi să se concentreze pe găsirea unui consens” privind acţiunile globale în cazul viitoarelor pandemii.
