Un studiu de mare amploare sugerează că aproape toate cazurile de scleroză multiplă sunt declanşate de virusul comun Epstein-Barr, ceea ce înseamnă că un vaccin ar putea eradica în mare măsură această boală.
Un studiu pe 10 milioane de militari din SUA a arătat că practic fiecare caz de scleroză multiplă (SM), a fost precedat de infecţia cu virusul. Descoperirea sugerează că un vaccin împotriva virusului Epstein-Barr ar putea reduce foarte mult incidenţa SM.
„Acesta este într-adevăr un punct de cotitură. Ar trebui să conducă la modalităţi mai bune de tratare a SM şi să ajute la prevenirea acestei boli”, a declarat Alberto Ascherio de la universitatea Harvard.
SM este cauzată de atacul sistemului imunitar asupra învelişului protector care înfăşoară nervii, ceea ce duce la simptome precum dificultatea de mers care se agravează în timp.
Virusul Epstein-Barr este un tip de virus herpes care se răspândeşte în principal prin salivă, de exemplu prin sărut sau băutul din acelaşi pahar. Virusul cauzează mononucleoza, cunoscută şi sub numele de febră glandulară. Iniţial, infecţia provoacă puţine simptome sau aproape deloc, dar odată ce virusul a intrat în celulele imune numite celule B, rămâne la pândă permanent şi se poate reactiva cauzând probleme mai târziu în viaţă, inclusiv diverse tipuri de cancer.
Oamenii de ştiinţă au suspectat de mult timp că virusul Epstein-Barr, foarte răspândit, poate declanşa scleroza multiplă, dar le-a fost greu să demonstreze acest lucru, întrucât 9 din 10 persoane din întreaga lume sunt infectate cu acest virus. Cercetătorii trebuie să monitorizeze un număr mare de indivizi pentru a afla dacă cei care nu au fost infectaţi cu virusul sunt mai puţin predispuşi să dezvolte SM.
Echipa de cercetători a reuşit să obţină cifrele de care avea nevoie folosind personalul militar american, cărora li se prelevează în mod regulat probe de sânge, care sunt mai apoi stocate, ceea ce a permis testarea ulterioară pentru infecţia cu Epstein-Barr. „Acest lucru este aproape unic în lume”, spune Ascherio.
După prelevarea probelor de sânge, cercetătorii au descoperit că doar 5% dintre recruţi au fost neinfectaţi cu virusul Epstein-Barr. Din 10 milioane de militari, 955 au dezvoltat MS, după aproximativ 10 ani de la prelevarea primului eşantion. Doar unul dintre cei care au dezvoltat SM a fost testat negativ pentru anticorpi împotriva virusului Epstein-Barr. Alţi 34 au fost neinfectaţi când li s-a recoltat prima probă de sânge, dar s-au infectat înainte de a fi diagnosticaţi cu SM.
„Aceste descoperiri oferă date convingătoare care implică virusul Epstein-Barr ca declanşator al dezvoltării sclerozei multiple. Acum că am identificat declanşatorul iniţial pentru SM, am putea eradica scleroza multiplă”, au scris doi cercetători de la Universitatea Stanford, California, William Robinson şi Lawrence Steinman, într-un articol publicat pe marginea acestui studiu.
Deşi în prezent nu există un vaccin împotriva virusului Epstein-Barr, mai multe companii încearcă să dezvolte unul. Pe 5 ianuarie, Moderna a anunţat că a început testarea la oameni a unui vaccin ARNm candidat.
„Nu putem fi siguri că virusul Epstein-Barr cauzează scleroza multiplă până când nu vedem ce impact are prevenirea infecţiei cu Epstein-Barr asupra incidenţei sclerozei multiple”, spune Clare Walton de la Societatea de SM din Marea Britanie.
„Găsirea unor modalităţi de a viza direct virusul ar putea îmbunătăţi, de asemenea, tratamentele. Prezenţa virusului cauzează o stimulare persistentă a sistemului imunitar”, spune Ascherio.
Un alt studiu de mai mică amploare a arătat deja că antrenarea celulelor imune T pentru a ţinti virusul Epstein-Barr a îmbunătăţit simptomele.
Cercetătorilor le este însă neclar de ce atât de puţini dintre cei infectaţi cu virusul dezvoltă scleroză multiplă – mai puţin de unul din 10.000 dintre recruţi. „Unul sau mai mulţi factori suplimentari trebuie să fie necesari pentru a declanşa scleroza multiplă”, spune Walton.
Chiar şi aşa, este o normă mai degrabă decât o excepţie că doar o minoritate dintre cei infectaţi cu un virus se confruntă cu complicaţii severe, spune Ascherio. De exemplu, doar o mică parte dintre cei infectaţi cu poliovirus (PV), dezvoltă slăbiciune musculară care poate provoca dizabilitate permanentă, la fel cum doar o mică parte dintre persoanele infectate cu coronavirus ajung la spital. Acest lucru se poate datora unor factori genetici, cred cercetătorii.
Studiul a fost publicat joi, în Science.
