Rujeola are un efect devastator asupra sănătăţii copiilor, cu consecinţe uneori fatale. Aceasta provoacă o slăbire de lungă durată a sistemului imunitar al copiilor, făcându-i mai vulnerabili la alte boli infecţioase, inclusiv la pneumonie.
Peste 30.600 de cazuri de rujeolă au fost confirmate în Europa şi Asia Centrală între ianuarie şi 5 decembrie 2023, faţă de 909 pe tot parcursul anului 2022, ceea ce marchează o creştere de 3266% a numărului de cazuri ale acestei boli care poate fi prevenită prin vaccinare, avertizează UNICEF.
Datele indică, de asemenea, o tendinţă mai recentă de agravare a situaţiei, deoarece rata cazurilor de rujeolă în Europa şi Asia Centrală aproape s-a dublat între octombrie şi noiembrie 2023.
Se anticipează ca numărul cazurilor din regiune să crească şi mai mult din cauza lipsei de imunitate.
„Creşterea cazurilor de rujeolă este cel mai clar semn al unei întreruperi în acoperirea vaccinală. O astfel de creştere dramatică necesită o atenţie urgentă şi măsuri de sănătate publică pentru a proteja copiii de această boală periculoasă şi mortală”, a declarat Regina De Dominicis, Director Regional al UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală.
În România, rujeola a făcut deja prima victimă.
Un bebeluş de 7 luni a decedat după ce a fost în contact cu fratele mai mare, în vârstă de 3 ani, nevaccinat antirujeolic.
Bebeluşul din judeţul Braşov era neeligibil la vaccinarea cu ROR, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).
Ministerul Sănătăţii a declarat epidemie de rujeolă la nivel naţional, pe 5 decembrie, motivând decizia prin creşterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă şi prin numărul mare de spitalizări în secţiile de pediatrie şi boli infecţioase al copiilor infectaţi.
În România s-au înregistrat 2.010 cazuri confirmate cu rujeolă în 29 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, în perioada 1 ianuarie – 10 decembrie, în principal din cauza ratelor mici de vaccinare.
Conform datelor publicate până acum de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), judeţul Braşov se află pe locul doi în România cu 344 de cazuri înregistrate în acest an, după judeţul Mureş – cu 628 de copii îmbolnăviţi.
Potrivit UNICEF, cea mai mare rată a cazurilor de rujeolă este raportată în Kazahstan, cu 69 de cazuri la 100.000 de locuitori, însumând 13.254 de cazuri, conform ultimelor date disponibile.
Kârgâzstan are a doua cea mai mare rată a cazurilor de rujeolă, cu 58 de cazuri la 100.000 de locuitori, însumând 3.811 cazuri.
România, care a declarat săptămâna trecută epidemie de rujeolă la nivel naţional, are o rată de 9,6 cazuri raportate la 100.000 de locuitori, însumând 1.855 de cazuri.
Creşterea numărului de cazuri de rujeolă este cauzată de o scădere a acoperirii vaccinale în întreaga regiune.
Scăderea cererii de vaccinuri - în parte alimentată de informaţiile false şi neîncrederea care s-au acutizat în timpul şi în urma pandemiei Covid-19, perturbarea serviciilor de sănătate şi sistemele fragile de asistenţă medicală primară sunt unii dintre factorii care contribuie la această situaţie.
Cele mai recente date arată că aproximativ 931.000 de copii din Europa şi Asia Centrală au ratat în totalitate sau parţial vaccinarea de rutină în perioada 2019-2021.
În Europa şi Asia Centrală, rata de imunizare cu prima doză împotriva rujeolei a scăzut de la 96% în 2019 la 93% în 2022.
După ce copiii trec de vârsta la care se administrează vaccinurile de rutină, este nevoie de un efort dedicat pentru asigurarea recuperării vaccinărilor.
Pentru ca fiecare copil să fie protejat, UNICEF îndeamnă ţările din regiune:
- Să identifice şi să ajungă de urgenţă la toţi copiii, în special la cei care nu au fost vaccinaţi.
- Să întărească cererea de vaccinuri, inclusiv prin consolidarea încrederii.
- Să acorde prioritate finanţării serviciilor de imunizare şi asistenţei medicale primare.
- Să construiască sisteme de sănătate reziliente prin investiţii în personalul medical, inovaţie şi producţie locală.
UNICEF colaborează cu guvernele, Gavi - Alianţa pentru vaccinuri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi alţi parteneri pentru a genera dovezi, a identifica copiii nevaccinaţi cu nicio doză şi comunităţile nevaccinate, a înţelege cauzele profunde ale regresului din perspectiva cererii şi a ofertei şi a evalua cauzele şi factorii de risc în funcţie de contextul specific.
UNICEF utilizează aceste dovezi pentru a dezvolta şi a pune în aplicare strategii de sprijinire a guvernelor din Europa şi Asia Centrală pentru imunizarea fiecărui copil.
