Viața cu coronavirus: ce victime colaterale face Covid-19

Viața cu coronavirus: ce victime colaterale face Covid-19
martie 19 16:00 2020 Timp citire articol: 7 minut(e)

Pandemia de coronavirus a reușit să destabilizeze o lume întreagă, inclusiv România. Pacienții cronici, care oricum aveau dificultăți să găsească medicamentele necesare, riscă acum să-și întrerupă terapiile, fiindcă medicamente vitale lipsesc din farmacii. În prezent, medicamentele Euthyrox și Siofor sunt cap de afiș, dar nu sunt singurele la care se semnalează discontinuități. 360medical.ro vă prezintă o parte dintre problemele cu care se confruntă pacienții din România.

Din cauza acestor probleme, atunci când criza se va adânci, există riscul ca România să asiste la decese nu doar din cauza coronavirusului, ci și din cauza întreruperii medicației altor boli cronice. Situația sugerează că autoritățile din România sunt depășite de situațiile care apar și pe bună dreptate.

Nimeni nu s-a mai confruntat cu așa ceva până acum, însă autoritățile trebuie să fie extrem de atente la măsurile pe care le iau și care pot avea efecte pe termen lung.

65 de molecule noi, printre care și antivirale care ar putea ajuta în cazul epidemiei de față, nu sunt accesibile românilor.

Acum, când este stare de urgență în România și când nevoile de consum ale pacienților sunt mult crescute, aceste medicamente stau și așteaptă, deși există aprobare de la ANMDMR pentru ele.

Acum mai mult ca niciodată ar trebui luate măsuri care să mențină în echilibru întreaga piață farmaceutică, pentru a putea ține la rândul ei sistemul sanitar în picioare, iar pacienții cronici să aibă la dispoziție tratamentele necesare astfel încât să nu fie și mai vulnerabili în fața COVID 19.

Pacienții cronici din România nu trebuie să devină victime colaterale COVID-19

Mesajele de la pacienți că nu găsesc Euthyrox si Siofor sunt disperate și, pe bună dreptate, ce fac fără tratament? Cât poți sta fără medicație, o lună, două… Și după ce vor face, vor muri de coronavirus sau din lipsa tratamentului?

Medicii sunt la fel de preocupați de soarta pacienților lor. Dr. Cristina Bloț, medic endocrinolog, a declarat în exclusivitate pentru 360medical.ro:

,,Vă spun sincer, chiar mă îngrijorează criza asta de Euthyrox, prin prisma faptului că nu avem alte opțiuni viabile. Combinația T4/T3 nu este o recomandare de prima intenție”.

Întreaga opinie a specialistului o puteți citi astăzi.

Am întrebat Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) ce se întâmplă cu această criză de Euthyrox si Siofor.

,,Ținem permanent legătura cu compania Merck care ne transmite că așteaptă noi cantități să intre în țară. Medicamentul nu pleacă din țară ca livrări intracomunitare. La întâlnirea avută acum o săptămână cu compania ni s-a spus ca au primit din partea producătorului asigurarea livrărilor pentru următoarele 4 luni. Se lucrează cu 7 distribuitori angro care livrează către farmacii. La solicitarea Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune am menționat că piața este disponibilă și soluția orală pe bază de levotiroxina ( substanța activă din Euthyrox). De asemenea, am solicitat Colegiului Farmaciștilor din România să posteze pe site un apel către farmaciștii din toată țara la respectarea obligației de a elibera Euthyrox pe bază de prescripție medicală cu marcarea pe rețetă a datei eliberării. Precizăm că o cutie de Euthyrox conține 100 comprimate ceea ce este egal cu tratamentul pentru 100 zile”, a precizat ANMDM.

Autoritățile din România au spus că data revenirii pe piață a Euthyrox este 18 martie 2020. Însă, dincolo de răspunsurile oficiale, viața reală bate orice.

Iar disperarea aduce cu ea și o serie de acțiuni, unele de bună credință, altele mai puțin ortodoxe sau dimpotrivă chiar ilegale. Unii români fac donații de medicamente pe facebook, apar vânzătorii de pilule contrafăcute, lumea se ceartă, face reclamații și se inflamează pe bună dreptate. Iar viața merge înainte cu coronavirus cu tot!

 

 

 

 

 

 

Exportul paralel de medicamente, vinovatul de serviciu

Autoritățile au interzis exportul de medicamente și materiale sanitare, ca să nu dispară din țară. Știm, vinovatul de serviciu a fost declarat exportul paralel.

Autoritățile îl consideră principala cauză a lipsei medicmentelor din piață. Dar dacă a fost interzis, de ce lipsesc din farmacii medicamentele, dacă ele nu mai iau calea străinătății? Cine are de câștigat de aici și ce? Poate că statul ar trebui să privească mai atent asupra acestor lucruri, de substrat.

Anumite medicamente esențiale ar trebui să rămână în țară, temporar până se rezolvă criza. E o măsură bună, iar Comisia Europeană a cerut statelor membre elaborarea unei liste de medicamente esențiale asociate COVID-19, care să fie restricționate temporar de la export. Dar atenție nu este vorba despre toate medicamentele și materialele sanitare!

,,Discuția publică devine mult mai sensibilă atunci când vine vorba despre exportul paralel de medicamente, ca și cauză a lipsurilor unor medicamente, atât acum în plină criză generată de pandemia COVID-19, cât și în anii precedenți. Această paradigmă pare una nedemontabilă, argumentul public și surprinzător, al unor farmaciști, fiind acela al profiturilor obținute de distribuitorii medicamentelor din tranzacțiile în piața europeană. Departe de noi orice intenție de a încerca să demitizăm acest aspect acum, cu toate că toți actorii din piața farmaceutică, producători locali sau internaționali, importatori, distribuitori ai statului sau paraleli, farmacii, sunt entități economice care operează și în scopul obținerii de profituri. Menținerea funcționării pieței unice este esențială tocmai pentru a evita ca deficiențele unor medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale esențiale prevenției și tratării afecțiunilor asociate infecției cu coronavirus, precum și ale unor alte categorii de bunuri de larg consum și pentru a evita ca dificultățile sociale și economice cu care toate statele europene se confruntă deja, să se agraveze. Cetățenii României dar și ai Europei, nu trebuie să fie deprivați de medicamentele de zi cu zi, care nu au nicio legătură cu pandemia curentă de Covid-19”, a precizat), farm. Coralia Kreyer, președintele ADEM (Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente.

Tratamentele prin programele naționale trebuie să continue

Sunt mii de pacienți în România care urmează diverse tratamente prin programele naționale de sănătate, de la cei cu HIV, care sunt imunodeprimati, sau cu hepatite, boli infecțioase care până acum se adresau spitalelor, ce între timp au devenit vioara întâi în lupta cu coronavirus, până la pacienții cu cancer, boli reumatice, scleroză multiplă și multe alte boli cronice, unii dintre ei fiind chiar mai vulnerabili la Covid-19.

Gândurile care-i frământă pe aceștia sunt legate de felul în care își vor putea lua în continuare tratamentul. Companiile au stocuri, însă cum mai ajung ele în siguranță la pacienți.

CNAS lucrează la o serie de măsuri privind relocarea acestor pacienți în alte spitale, în care nu sunt tratați pacienții cu coronavirus, astfel încât cei care sunt nevoiți să se prezinte la spitale, s-o poată face în siguranță. Sunt multe aspecte de luat în calcul pentru a minimiza numărul victimelor colaterale pe care le face Covid-19, iar autoritățile române trebuie să fie mai deschise ca oricând la propuneri și la colaborarea cu industria farmaceutică, cu societățile medicale, cu asociațiile de pacienți pentru a putea depăși cu bine această stare de urgență din România.

 

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu