Rezultatele recente ale testelor arată că, un asistent virtual (chatbot) bazat pe inteligenţă artificială (AI) a redus semnificativ simptomele depresiei, anxietăţii şi tulburărilor alimentare în cadrul unui studiu clinic. Participanţii au raportat o încredere şi o comunicare cu chatbotul comparabilă cu cea pe care o au cu un specialist în sănătate mintală. Cercetătorii susţin că, deşi supravegherea clinică este esenţială, AI ar putea deveni o resursă valoroasă pentru persoanele fără acces la terapie tradiţională.
Cercetătorii de la Dartmouth au realizat primul studiu clinic privind un asistent virtual de terapie bazat pe AI generativă şi au descoperit că chatbot-ul a dus la îmbunătăţiri semnificative ale simptomelor participanţilor, conform rezultatelor publicate în revista NEJM AI, pe 27 martie.
Persoanele incluse în studiu au raportat că au avut un nivel de încredere şi comunicare cu asistentul virtual Therabot similar cu cel experimentat în relaţia cu un specialist în sănătate mintală.
Studiul a inclus 106 participanţi din Statele Unite, diagnosticaţi cu depresie majoră, anxietate generalizată sau o tulburare de alimentaţie. Aceştia au interacţionat cu Therabot printr-o aplicaţie mobilă, fie răspunzând la întrebări despre starea lor emoţională, fie iniţiind conversaţii atunci când aveau nevoie de suport.
Participanţii cu depresie au înregistrat o reducere medie de 51% a simptomelor, ceea ce a condus la îmbunătăţiri semnificative ale stării de spirit şi bunăstării generale.
Cei cu anxietate generalizată au raportat o scădere medie de 31% a simptomelor, mulţi trecând de la anxietate moderată la una uşoară sau sub pragul clinic de diagnostic.
Chiar şi în cazul persoanelor cu risc de tulburare de alimentaţie, un grup mai dificil de tratat, utilizatorii Therabot au arătat o reducere medie de 19% a preocupărilor legate de imaginea corporală şi greutate, depăşind semnificativ grupul de control.
Cercetătorii au concluzionat că, deşi terapia asistată de AI necesită supraveghere clinică, aceasta are potenţialul de a oferi suport în timp real pentru persoanele care nu au acces constant la un specialist în sănătate mintală.
„Rezultatele observate au fost comparabile cu cele obţinute prin terapia tradiţională, ceea ce sugerează că această abordare bazată pe AI poate avea beneficii clinice semnificative", a declarat joi Nicholas Jacobson, autorul principal al studiului şi profesor asociat la facultatea de medicină Dartmouth’s Geisel.
În prezent, numărul specialiştilor în sănătate mintală este insuficient pentru a acoperi cererea. În Statele Unite, de exemplu, fiecărui terapeut disponibil îi revin în medie 1.600 de pacienţi cu depresie sau anxietate.
Specialiştii subliniază că AI ar putea ajuta la furnizarea unui suport mental pentru un număr mare de persoane care nu au acces la terapie faţă în faţă. Asistentul virtual nu înlocuieşte terapia umană, dar ar putea completa tratamentele existente, spun ei.
Michael Heinz, autorul principal al studiului şi profesor asistent de psihiatrie la Dartmouth, a subliniat că, deşi rezultatele sunt promiţătoare, AI generativă nu este încă pregătită să funcţioneze în mod autonom în tratamentul sănătăţii mintale.
Therabot a fost dezvoltat în laboratorul AI şi Sănătate Mintală de la Dartmouth în 2019, în colaborare cu psihologi şi psihiatri. Sistemul răspunde utilizatorilor cu un dialog natural şi deschis, bazat pe cele mai recente tehnici de psihoterapie şi terapie cognitiv-comportamentală.
Dacă un utilizator raportează simptome de anxietate severă, chatbotul îl ajută să analizeze cauzele şi să aplice strategii de reducere a stresului. În situaţii de risc, precum gânduri suicidare, aplicaţia oferă opţiuni rapide pentru a contacta serviciile de urgenţă sau o linie de criză.
Therabot, Credit: Dartmouth College, 27 martie 2025
În cadrul studiului, participanţii au avut acces nelimitat la chatbot timp de patru săptămâni, în timp ce un grup de control format din 104 persoane cu aceleaşi diagnostice nu a avut acces la Therabot. Aproape 75% dintre utilizatorii chatbotului nu urmau niciun tratament farmaceutic sau psihoterapeutic la momentul studiului.
După patru săptămâni, cercetătorii au evaluat progresul participanţilor folosind chestionare clinice standardizate. O a doua evaluare a fost realizată după încă patru săptămâni, timp în care utilizatorii au putut iniţia conversaţii, dar fără a mai primi solicitări automate.
După opt săptămâni, toţi utilizatorii Therabot au avut o reducere semnificativă a simptomelor. Participanţii au interacţionat cu chatbotul timp de aproximativ şase ore pe parcursul studiului, echivalentul a opt şedinţe de terapie tradiţională.
O concluzie esenţială a fost că utilizatorii Therabot au raportat un sentiment de alianţă terapeutică comparabil cu cel experimentat în terapia cu un specialist. Unii participanţi au iniţiat conversaţii cu chatbotul în mod regulat, inclusiv în timpul nopţii, ceea ce sugerează că l-au perceput ca pe un suport real.
Deşi asistentul virtual AI poate îmbunătăţi accesul la suport psihologic, cercetătorii subliniază că dezvoltarea şi testarea acestor sisteme trebuie să respecte standarde riguroase de siguranţă şi eficacitate, cu implicarea directă a specialiştilor în sănătate mintală.
Studiul a evidenţiat importanţa monitorizării continue şi a intervenţiei umane în cazurile critice. Deşi majoritatea răspunsurilor Therabot au fost conforme cu practicile terapeutice, echipa de cercetare a fost pregătită să intervină în situaţii de risc.
Rezultatele demonstrează că AI poate juca un rol important în sănătatea mintală, dar necesită supraveghere atentă. Există multe proiecte AI în acest domeniu, însă diferenţa o face implementarea riguroasă a măsurilor de siguranţă şi eficienţă, subliniază autorii.
