Dosarul ,,Droguri în licee” este cunoscut deja în spaţiul public fiindcă DIICOT a scos la iveală faptul că elevi şi studenţi fac parte dintr-o reţea de trafic de droguri în şcolile şi liceele din Bucureşti. De altfel, consumul de noi substanţe psihoactive (NSP) este în creştere în România şi potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională Antidrog în ultimul Raport Naţional privind situaţia drogurilor în România, cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere cu vârste între 15-34 ani. Adolescenţa este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la iniţierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanţe psihoactive 13 ani.
În România au apărut noile substanţe psihoactive, în anii 2008-2009.Aceste substanţe psihoactive sunt denumite de lege substituenţi, fiind cunoscute de public drept etnobotanice.
,,Există un ritm alert de găsire a unor noi formule de substanţe psihoactive”, a precizat Comisar şef de poliţie Dr. Cătălin Ţone, Şef Serviciu Antidrog Bucureşti, Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate. Acest fenomen începuse în Europa occidentală şi în lume înainte, dar a ajuns şi în România. ,,Noi am fost surprinşi în special în Bucureşti, cu magazine de vise, care sub pretextul că vând îngrăşământ de flori vindeau etnobotanice. Am fost nevoiţi să adaptăm legislaţia. A intrat în vigoare în 2011, iar aceste magazine au fost închise. Etnobotanicele s-au mutat în zona ilicită”, a explicat Cătălin Ţone.
,,Din păcate, fenomenul consumului şi traficului ilicit de droguri nu s-a ştiut la noi în ţară”, a mai spus Şeful Serviciului Antidrog Bucureşti, atrăgând atenţia că ,,dependentul de droguri poate să ucidă, să tâlhărească, să aibă acte de violenţă. Dependentul de droguri poate să ia supradoze, creează probleme în familie”.
Potrivit Comisarului şef de poliţie, în România avem legislaţia necesară să combatem din punct de vedere penal, juridic, traficul de noi substanţe psihoactive. Pericolele rămân însă atâta vreme cât traficanţii în continuare au produs şi produc substanţe noi, mai puternice, mai concentrate.
GHB (acidul gama-hidroxi-butiric), denumit drogul violului, se administrează de obicei în cluburi şi localuri şi se găseşte şi în România.
,,Au apărut cazuri mai multe decât în alţi ani de consum al drogului violului, un drog foarte periculos”, a avertizat Cătălin Ţone.
Blue Punisher Ecstasy, care conţine MDMA, un alt drog puternic în România ajuns şi în ţara noastră.
,,Am avut în 2022 prima captură de Ecstasy Blue Punisher, un drog foarte puternic sintetic şi am avut chiar primul laborator de fabricare al acestui tip de drog, în sectorul 2 din Bucureşti”, a spus Şeful Serviciului Antidrog Bucureşti.
În privinţa urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri, au fost înregistrate 1.742 cazuri de urgenţe medicale, în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinaţie).
Canabisul şi noile substanţe psihoactive sunt raportate în peste jumătate dintre cazurile de urgenţe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite. Cele mai multe cazuri de urgenţă au fost înregistrate la persoane tinere, sub 35 ani (77,1%).
,,Ne aşteptăm ca lucrurile să se accentueze, de aceea trebuie să fim pregătiţi, să comunicăm mai mult, să ne instruim mai mult pentru a face faţă fenomenului”, a afirmat Cătălin Ţone, autorul cărţii ,,Marijuana, zborul spre iad”.
În ceea ce priveşte decesele cauzate de consumul de droguri, au fost înregistrate 30 decese, dintre care 25 prin supradoză.
