Cancerul pulmonar este una din cele mai grave consecinţe ale fumatului, iar statisticile arată că 85% dintre bolnavii de cancer pulmonar sunt fumători. Cei care abandonează acest viciu au un risc din ce în ce mai mic de a face cancer, ajungând însă ca nefumătorii abia după 10 ani de abstinenţă. În schimb, cei care continuă să fumeze îşi măresc riscul de cancer la plămân pe zi ce trece. ,,Pacienţii care sunt fumători cronici şi au şi BPOC au un risc foarte mare de apariţie a cancerului pulmonar. Dar ei nu ştiu să vină mai devreme la medic”, atrage atenţia prof. univ. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic şef al Laboratorului de Endoscopie Bronşică de la Institutul ,,Marius Nasta” din Capitală.
Mulţi dintre pacienţii cu cancer pulmonar sunt pacienţi care fumează ani şi ani de zile. Din cauza fumatului apare o altă afecţiune numită BPOC, bronşita obstructivă a fumătorului, care poate creşte şi de peste 6 ori riscul de apariţie a cancerului pulmonar. Aceşti pacienţi tuşesc şi expectorează de foarte mulţi ani, dar consideră că este normal acest lucru fiindcă sunt fumători.
,,Nu este normal. Apare acea inflamaţie, bronşită a fumătorului”, subliniază prof. univ. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic şef al Laboratorului de Endoscopie Bronşică de la Institutul Marius Nasta, directorul Şcolii Societăţii Române de Pneumologie, preşedintele Societătii Române de Pneumologie 2016-2020 care a expus motivele pentru care pacienţii cu cancer pulmonar care fumează ani şi ani de zile se prezintă târziu la medic.
Pacientul cu BPOC faţă de unul care are doar bronşită tabagică tuşeşte, expectorează, dar în plus începe să obosească. ,,Riscul de apariţie a cancerului pulmonar nu este sesizat. Ori pacienţii se prezintă foarte târziu la medic”, susţine prof. dr. Ruxandra Ulmeanu.
75% din cazurile de cancer pulmonar la primul diagnostic sunt pacienţi cu boală avansată. ,,Cu cât cancerul pulmonar este diagnosticat mai devreme, cu atât supravieţuirea este mai mare”, spune renumitul pneumolog.
Radiografia pulmonară poate arăta prezenta unei tumori într-unul din plămâni. Această investigaţie nu exclude însă prezenţa unei tumori mici, ascunse în spatele inimii, de exemplu. Bronhoscopia este o investigaţie esenţială pentru diagnosticul cancerului pulmonar, în timpul căreia se poate face şi o biopsie din tumoră care se trimite la laboratorul de anatomie patologică.
,,Bronhoscopia, endoscopia pulmonară ajută foarte mult prin obiectivarea acestui diagnostic. Mai trebuie înţeles încă un lucru: că pe lângă biopsiile obişnuite, prelevate prin intermediul bronhoscopiei, datorită acestor schimbări terapeutice îi sunt necesare analize ulterioare. Aşa numitele analize ale biomarkerilor pentru cancerul pulmonar, care personalizează foarte mult tratamentul”, a declarat şefa Laboratorului de Endoscopie Bronşică de la Institutul ,,Marius Nasta”.
Medicii pneumologi, bronhologi care contribuie prin efectuarea bronhoscopiei la punerea diagnosticului de cancer pulmonar spun că atât pacienţii, cât şi aparţinătorii acestora trebuie să înţeleagă de ce uneori nu este suficientă doar analiza simplă a biopsiei de către medicul anatomopatolog, şi trebuie făcute examinări suplimentare.
,,Chiar dacă aparent timpul devine mai lung, este în beneficiul pacientului pentru a se hotărî - şi acest lucru îl va face ulterior medicul oncolog -, dar scopul este să trimitem pacientul la medicul oncolog cât mai complet investigat pentru ca medicul oncolog să hotărască ulterior care din aceste terapii noi şi dacă aceste terapii noi sunt potrivite sau nu”, a explicat prof. univ. dr. Ruxandra Ulmeanu.
Urmăriţi şi [VIDEO] Prof. univ. dr. Ruxandra Ulmeanu: Pacienţii cu cancer pulmonar, acces mai redus la investigaţii în perioada pandemiei