Cancerul pulmonar ucide de trei ori mai mulţi bărbaţi decât cancerul de prostată şi de trei ori mai multe femei decât cancerul de sân, având o rata de supravieţuire în România, la 5 ani de 11%, cu mult mai mică faţă de oricare altă formă de cancer. La Institutul de Pneumoftiziologie ,,Marius Nasta” din Bucureşti în peste 60% din cazuri, diagnosticul primar de cancer pulmonar a avut asociat şi un diagnostic secundar de cancer, implicând prezenţa metastazelor. Practic, mai mult de jumătate din cazuri au ajuns în spital în ultimul stadiu de boală, când posibilităţile terapeutice sunt extrem de limitate. ,,Peste 10 ani mi-aş dori ca pacienţii care ajung la Institutul Marius Nasta cu cancer stadiul IV să fie sub 25%”, a declarat Şef. Lucrări Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ,,Marius Nasta” într-un interviu pentru 360medical.ro.
Una din principalele activităţi pe care o desfăşoară medicii în acest institut este depistarea cancerului pulmonar.
,,M-am uitat peste statistica anului trecut, am avut 1600 de servicii pentru pacientul cu cancer, iar la 66% din serviciile acordate, 66% din pacienţi aveau stadiul IV de cancer pulmonar. Foarte trist..”, a mărturisit Şef. Lucrări Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ,,Marius Nasta”.
Anul 2022 a permis creşterea numărului de servicii medicale pentru pacientul cu cancer pulmonar la 1643, similar practic anului 2019.
,,Atunci când ajung la Institut, marea lor majoritate au nevoie de diagnostic. Avem foarte puţini pacienţi care vin pentru tratament”, a spus dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog.
În cancerul pulmonar simptomatologia specifică apare în stadiile finale de boală, lipsa receptorilor dureroşi în structura plămânului face ca depistarea cancerului pulmonar să fie în marea majoritate a cazurilor tardivă.
,,Diagnosticul de cancer la momentul T0, să-l faci în stadiul IV, este o dramă”, a afirmat medicul, care a sesizat lipsa programelor de screening pentru acesti tip de cancer, adresate în principal fumătorilor cu peste 20 de ani de fumat.
,,Nu avem screening pentru cancerul pulmonar. Radiografia nu este un screening al cancerului pulmonar. Sunt leziuni nodulare care scapă ochiului pe o radiografie, pentru că avem indicaţia de monitorizare a nodulilor sub 8 mm, dacă vorbim de un pacient fumător peste 45 de ani”, a arătat medicul şi managerul Institutului de Pneumoftiziologie ,,Marius Nasta.
Orice fumător care a acumulat 20 de ani de fumat, un pachet de ţigări pe zi şi are între 50 şi 80 de ani trebuie să îşi facă un examen CT nativ, cu doză mică de radiaţii. Recomandarea este valabilă şi pentru persoanele care au între 50-80 de ani şi au abandonat fumatul cu mai puţin de 15 ani faţă la momentul efectuării examinării CT.
Peste 8 mm nodulii trebuie monitorizaţi, iar peste 2 cm riscul de cancer este mai mare de 50% .
,,În acest moment, institutul nu are dotarea necesară pentru un diagnostic complet al cancerului. România nu permite diagnosticul corect al cancerului pulmonar conform reglementărilor internaţionale”, a mai afirmat dr. Beatrice Mahler, subliniind că reglementările internaţionale prevăd ca pacientul care are suspiciune de cancer sau are un cancer pulmonar diagnosticat, să beneficieze de PET-CT pentru a depista toate metastazele înainte de orice intervenţie chirurgicală, pentru o stadializare corectă.
,,PET- CT-ul este decontat de CNAS, doar dacă pacientul este deja înregistrat ca pacient cu cancer”, a explicat dr. Beatrice Mahler.
La Institutul de Pneumoftiziologie ,,Marius Nasta” există un singur CT, iar programările sunt undeva la 4 săptămâni.
,,Un singur CT într-un institut care are peste 1600 de servicii pe an pentru pacientul cu cancer, este insuficient”, a concluzionat managerul institutului.
S-au făcut progrese mari în ultimii ani în cancerul pulmonar, dar pentru a putea beneficia de terapie ţintită asigurată de statul român, trebuie ca diagnosticul să se facă mult mai rapid.
,,Diagnosticul de cancer pe care o persoană îl primeşte, indiferent câtă şcoală are, este un diagnostic care traumatizează, care blochează mintea”, a precizat dr. Beatrice Mahler.
Transmiterea unui astfel de diagnostic trebuie să se facă într-o echipă în care psihologul are rolul lui, preotul are rolul lui.
,,În acest moment, avem un singur psiholog în Institutul Marius Nasta, pentru că avem secţie de tuberculoză, nu pentru că avem pacienţi cu cancer. Este insuficient”, a mai arătat dr. Beatrice Mahler.
Care sunt provocările pe care le are managerul celui mai important spital de pneumoftiziologie din ţară puteţi afla urmărind VIDEO Dr. Beatrice Mahler, manager Institutul Marius Nasta: Nu poţi să faci un management eficient, când îţi rămân mai puţin de 20% din bugetul spitalului pentru cheltuieli curente
