Tromboza venoasă profundă este a treia cauză de mortalitate în rândul bolilor cardiovasculare. Este o boală care poate duce la imobilizare, dar care poate fi tratată şi în România prin proceduri endovasculare de radiologie intervenţională. ,,În România sunt foarte mulţi pacienţi cu tromboză venoasă profundă care ar avea nevoie de proceduri endovasculare. Eu zilnic mă întâlnesc cu pacienţi care ar avea nevoie de tratament”, a declarat pentru 360medical.ro dr. Florin Bloj, medic specialist radiologie intervenţională, unul dintre primii medici din România care tratează minim invaziv tromboza venoasă profundă.
Există două forme ale acestei boli: tromboza venoasă acută, care e reprezentată de primele două săptămâni după debut şi tromboza venoasă profundă cronică, în care avem de fapt un sindrom post-trombotic.
,,În cazul trombozei venoase profunde acute, simptomatologia se instalează brusc, pacientul devine total imobilizat pentru că se umflă un membru inferior, îl doare”, a explicat dr. Florin Bloj.
Un fragment din cheagul de sânge care s-a format poate migra la nivelul plămânilor şi poate da trombembolism pulmonar, care uneori poate fi fatal.
,,În cazul sindromului post-trombotic nu mai avem un risc vital atât de pregnant, dar avem o afectare a calităţii vieţii pacienţilor pe termen lung”, a afirmat medicul specialist în radiologie intervenţională.
Pacientul va avea mişcările şi activitatea limitate de cantitatea de sânge care merge în periferie, care nu se întoarce cum ar trebui. Pacientul nu poate lucra, nu poate umbla mult, trebuie să se odihnească, trebuie să ia medicamente continuu.
,,Ambele forme au un impact masiv asupra calităţii vieţii pacienţilor sau a vieţii lor în general”, a precizat dr. Florin Bloj, subliniind că forma acută a bolii se tratează cu doze masive de anticoagulant.
Cheagul de sânge are o evoluţie foarte rapidă. El începe şi se fibrozează, se transformă şi devine indurat în 14 zile de la debut.
,,Boala se subdiagnostichează, dar nu am putea spune că e vina cuiva. Eu am pacienţi care suferă de acest sindrom din 2010 sau din 2012 şi care acum află că există alternativă minim invazivă”, a ţinut să precizeze medicul referindu-se la prodecurile endovasculare, care nu sunt decontate de CNAS.
,,Oportunitatea de a fi decontată este foarte mare pentru că în multe cazuri care sunt complexe, o singură şedinţă nu e suficientă. Din păcate, nu putem să facem încă aceste proceduri în spitalele de stat, doar în spitalele private, dar e vorba de schimbarea calităţii vieţii pacienţilor”, a explicat dr. Florin Bloj.
Indicaţiile acestor proceduri sunt la toate cazurile de tromboză acută. În cazul trombozei profunde sau a sindromului post-trombotic, materialele folosite sunt diferite.
,,În tromboza venoasă profundă gold standardul e considerat anticoagulantul. Dar apoi pacienţii au acces la multe centre în care se fac proceduri minim invazive”, a mărturisit dr. Bloj.
În Europa sunt ţări în care sunt decontate de către stat procedurile endovasculare.
