[VIDEO] Florin Hozoc: ,,Românii ar putea să doneze de 5 ori mai multă plasmă hiperimună decât s-a colectat până acum”

În ultimul an, pentru sponsorizarea tratamentului cu plasmă convalescentă, o companie privată din România a cheltuit aproape 1 milion de euro pentru a oferi pacienţilor români cu COVID-19 acces la acest tratament. Besmax Pharma Distribution SRL a oferit gratuit 26 de echipamente de plasmafereză şi consumabilele necesare colectării de plasmă cu aceste echipamente. ,,România până anul trecut în martie nu colecta deloc plasmă prin plasmafereză. Deşi de peste 40 de ani în toată lumea se colectează plasmă pentru terapii fabricate din plasmă umană şi se folosesc echipamente de plasmafereză, în România nu se întâmpla lucrul acesta”, a declarat Florin Hozoc, CEO Besmax Life Solutions Group.

Românii nu ştiau că pot să doneze doar plasma, iar cadrele medicale din centrele de transfuzie nu aveau pregătirea pentru a face colectare de plasmă prin plasmafereză

,,Ne-a luat foarte mult timp să instruim atât personalul din centrele de transfuzii care până anul trecut nu făcuseră niciodată plasmafereză, cât şi să informăm donatorii, chiar donatorii frecvenţi de sânge, cei care în mod frecvent merg şi donează sânge, să înţeleagă că plasmafereza este o procedură mult mai simplă decât afereza”, a spus Florin Hozoc.

Un donator de plasmă prin plasmafereză poate în două luni să doneze 15 doze de plasmă, care salvează viaţa a 7 pacienţi. Media europeană este de 9 doze de plasmă colectate de la fiecare 100 de persoane infectate cu SARS CoV-2, iar în România avem 3 centre judeţene de transfuzie care colectează între 8 şi 9 doze de plasmă la fiecare 100 de persoane infectate: Centrul de Transfuzie Hunedoara, Centrul de Transfuzie Buzău şi Centrul de Transfuzie Piteşti. Media naţională este de două doze de plasmă la fiecare 100 de persoane infectate

Încă 10 centre de transfuzie sunt peste media naţională, între 4 şi 7 doze de plasmă colectată la fiecare 100 de persoane infectate, dar ,,ne aflăm undeva printre ultimele trei ţări din Uniunea Europeană. Această situaţie este una care nu ne surprinde, pentru că România, de mai bine de 20 de ani, este la coada clasamentului european în privinţa colectării de componente sanguine, şi asta se întâmplă în primul rând din cauza lipsei de performanţă şi de modernizare a sistemului de transfuzie”, a precizat Florin Hozoc.

Apetitul pentru donare al românilor însă, potrivit sondajelor, este mult mai mare decât capacitatea sistemului de transfuzie de a organiza donarea. ,,4 din 5 persoane care au încercat să doneze plasmă convalescentă nu au reuşit să facă lucrul acesta fie pentru că au fost refuzate la donare din motive nemedicale, fie pentru că nu au reuşit să contacteze centrul de transfuzie din localitatea respectivă”, a afirmat reprezentantul Besmax Life Solutions Group.

În opinia acestuia, Ministerul Sănătăţii ar trebui să privească datele de performanţă ale fiecărui centru de transfuzie din ţară şi în baza acestor date să facă nişte analize foarte simple.

,,Acele practici care sunt bune să le implementezi la nivelul centrelor care au rezultate mai slabe. Iar atunci când, cu toate eforturile de a-i învăţa să lucreze mai eficient, managerii din centrele slabe nu reuşesc să-şi crească performanţa, atunci schimbi acei manageri. Asta se întâmplă peste tot în lume. Compari performanţele bune cu centrele care au performanţe mai slabe şi încerci să-i înveţi pe cei care au performanţe mai slabe cum să ajungă să fie la fel de buni ca cei care au performanţe foarte bune”, a subliniat Hozoc.

Raportul de audit privind sistemul românesc de transfuzie, făcut în 2017 de DG-Sante din cadrul Comisiei Europene arată că sistemul românesc de transfuzie trebuie reformat din temelii.

,,În niciun caz noi nu trebuie să reformăm sistemul nostru de transfuzie copiind vreunul din sistemele care sunt la coada clasamentului, aşa cum se încearcă astăzi”, susţine Florin Hozoc, arătând că sistemul din Franţa este la coada clasamentului, are un deficit de sânge de 40% din necesar şi un deficit de plasmă de 60% din necesar, deci nu ar fi un bun exemplu de urmat.

După părerea acestuia, Germania este cel mai bun exemplu, are excedent de sânge de 20% şi excedent de plasmă de 45%. Ungaria şi Cehia sunt ţări care au şi ele excedent şi în privinţa sângelui, şi în privinţa colectării de plasmă. Despre terapia cu plasmă hiperimună în COVID-19 s-a discutat pe larg în cadrul dezbaterii COVID-19 Therapies360, organizată recent de 360medical.ro