Un studiu internaţional furnizează o serie de cunoştinţe noi despre modul în care se dezvoltă diabetul zaharat de tip 1.
În 2025, copiii din cadrul studiului Teddy vor livra probele finale la clinicile de cercetare din Suedia, Finlanda, Germania şi Statele Unite. Analiza probelor va continua cu scopul de a preveni diabetul zaharat de tip 1.
Suedia şi Finlanda sunt primele două ţări din lume în ceea ce priveşte rata de incidenţă a diabetului zaharat de tip 1 la copii.
În prezent, peste 1,2 milioane de copii şi adolescenţi sub vârsta de 20 de ani suferă de diabet zaharat de tip 1.
Incidenţa bolii este, de asemenea, în creştere la nivel mondial.
Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 necesită tratament cu insulină pentru a supravieţui şi pentru oamenii de ştiinţă este important să înţeleagă cauzele pentru a preveni sau întârzia evoluţia bolii.
Studiul Teddy a început în 2004 şi include aproape 8.700 de copii din Suedia, Finlanda, Germania şi Statele Unite. Proiectul de cercetare urmăreşte să stabilească care sunt cauzele apariţiei diabetului zaharat de tip 1 la copii.
Cercetarea, care a dus la publicarea mai multor studii revizuite de comunitatea ştiinţifică în reviste cu impact mare, oferă dovezi suplimentare pentru teoria conform căreia o combinaţie de factori genetici şi de mediu influenţează dezvoltarea bolii.
Cele mai importante cunoştinţe ale studiului au fost publicate luni, în revista Nature Reviews Endocrinology, înainte de colectarea finală a datelor şi a probelor, în martie 2025, într-un articol semnat de Åke Lernmark, cercetător principal al studiului Teddy din Suedia, care a condus acest articol.
„Multe dintre familiile participante au dorit să ne ajute să înţelegem cauzele bolii”, spune Jeffrey Krischer, directorul Centrului de coordonare a datelor Teddy şi cercetător al studiului internaţional, unul dintre coautori, într-un comunicat publicat luni.
Screening pentru diabetul zaharat de tip 1
În cadrul studiului, cercetătorii au urmărit dezvoltarea autoanticorpilor legaţi de diabet la copii. O probă de sânge care arată prezenţa unuia dintre cei patru autoanticorpi legaţi de diabet sugerează că celulele din pancreas care produc insulină sunt atacate de propriul sistem imunitar al organismului.
Studiul Teddy a arătat, printre altele, că autoanticorpii formaţi împotriva insulinei sunt cei mai frecvenţi în primii trei ani ai copilului. Descoperirea factorilor de risc genetic a permis cercetătorilor să estimeze riscul unui individ de a dezvolta boala.
„Unii dintre noi credeau că boala va fi diagnosticată la scurt timp după formarea primului autoanticorp împotriva insulinei, însă studiile noastre au arătat că poate dura mai mulţi ani până când copilul dezvoltă boala", explică Lernmark, profesor senior de diabetologie experimentală la Centrul pentru diabet al Universităţii Lund şi membru al comitetului director al studiului.
„Interesul pentru depistarea diabetului zaharat de tip 1 în cadrul sistemului de sănătate este în creştere în multe ţări, iar scorurile noastre de risc genetic pot fi utilizate pentru a identifica copiii care ar putea beneficia cel mai mult de depistarea bolii”, a precizat ea.
Credit: Facultatea de medicină, Universitatea Lund, 4 noiembrie 2024
Continuarea cercetărilor
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, o legătură între infecţia cu enterovirus, dezvoltarea de autoanticorpi legaţi de diabet şi diabetul zaharat de tip 1.
O altă constatare importantă este că administrarea de probiotice sugarilor cu risc crescut de a dezvolta boala poate reduce riscul ca aceştia să dezvolte autoanticorpi legaţi de diabet.
Rezultatele studiului Teddyau contribuit la dezvoltarea mai multor proiecte de cercetare noi, care sunt în prezent în curs de desfăşurare la Centrul de diabet al Universităţii Lund.
Cercetările din cadrul studiului POInT, de exemplu, au arătat că copiii mici cu un risc genetic de a dezvolta diabet zaharat de tip 1 aveau un risc crescut de a dezvolta autoanticorpi legaţi de diabet în legătură cu infecţia cu SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă boala Covid-19.
Studiul AVAnT1A examinează dacă vaccinarea împotriva Covid-19 poate preveni dezvoltarea acestor autoanticorpi.
În cadrul studiului SINT1A, cercetătorii analizează dacă probioticele pot preveni diabetul zaharat de tip 1 la copiii cu risc crescut.
Studiul Teddy a îmbogăţit, de asemenea, cunoştinţele despre boala celiacă şi tiroidită, alte două boli autoimune. Participanţii au fost testaţi pentru depistarea autoanticorpilor asociaţi cu cele două boli.
Aceste cunoştinţe sunt utilizate în cadrul studiului Triad, care testează copiii din sudul Suediei pentru cele trei boli: diabetul zaharat de tip 1, boala celiacă şi tiroidita. Scopul studiului Triad este de a investiga diferite metode care pot fi utilizate pentru depistarea bolilor autoimune în cadrul sistemului de sănătate.
„Este incredibil să vedem că rezultatele studiului Teddy au condus la noi studii. Chiar dacă nu mai colectăm probe de la copii, analiza datelor continuă. O întrebare importantă care rămâne fără răspuns este ce rol joacă infecţiile virale în dezvoltarea bolii. Dacă vom obţine un răspuns ferm la această întrebare, vom putea găsi noi modalităţi de a opri boala”, a concluzionat Lernmark.
