Prof. univ. dr. Cristina Tiu, preşedintele Societăţii Române de Neurologie, a prezentat în cadrul primei dezbateri online ,,Stroke 360” , organizată de redacţia 360medical.ro, unde se află România în ceea ce priveşte accidentele vasculare cerebrale, plecând de la anul 2004 când regretatul prof. dr. Ovidiu Băjenaru a adus în atenţia sistemului de sănătate din România accidentul vascular cerebral, fiind astfel înfiinţate unităţile de accidente vasculare cerebrale acute.
Profesorul Ovidiu Băjenaru a fost iniţiatorul unui proiect pilot care a cuprins iniţial 10 centre universitare în care se putea se iniţia tromboliza. În anul 2019 s-a extins foarte mult reţeaua de spitale care pot oferi tratamentul în acut de revascularizare prin tromboliză a accidentului vascular cerebral.
,,Numărul de accidente vasculare cerebrale este mare. Am datele pentru primele 9 luni ale anului 2022: în cele 46 de centre care există în acest moment în ţară şi care pot face tromboliză au fost 27000 de accidente. Aceste 46 de spitale nu acoperă, evident, tot teritoriul ţării. Mai sunt încă câteva judeţe în care tromboliza nu este disponibilă. Din aceşti 27000 de pacienţi au beneficiat de tromboliză aproape 2400, ceea ce înseamnă o creştere semnificativă. Practic, din 2019 în fiecare an am crescut cu câteva sute numărul de trombolize, iar numărul de trombectomii şi el a crescut de la câteva zeci cât erau în 2017- 2018 la 264 de trombectomi anul acesta până la 30 septembrie. Ne dorim mai multe unităţi de accidente vasculare cerebrale”, a declarat prof. univ. dr. Cristina Tiu la dezbaterea ,,Stroke 360”, un eveniment online din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici, terapii.
În opinia preşedintei Societăţii Române de Neurologie este extrem de importantă iniţiativa de a face o strategie naţională dedicată bolilor cardio şi cerebrovasculare.
,,Trebuie să înţelegem însă că accidentul vascular cerebral în acut, e vârful icebergului. În spate este prevenţia primară care trebuie făcută corect, accesul la diverse investigaţii care să prevină accidentul vascular cerebral, educaţia medicală, iar apoi pentru cei care, din păcate, suferă un ACV posibilitatea de a avea o reţea de neuro-reabilitare, de reabilitare medicală foarte eficientă”, a subliniat prof.dr. Cristina Tiu.
Referindu-se şi la Planul de acţiune pentru accidente vasculare cerebrale pentru Europa 2018 – 2030, care cuprinde la punctul şapte aspectele legate de calitatea vieţii după un accident vascular cerebral, medicul neurolog a spus că este important să existe şi posibilitatea ca şi un om care are o dizabilitate să poată să meargă la un spectacol, să poată să urce cu telecabina la munte, să poată să facă cât mai multe lucruri din viaţa unui om obişnuit.
În ceea ce priveşte Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare, în opinia preşedintei Societăţii Române de Neurologie, aceasta ar trebui să cuprindă obligatoriu povestea accidentului vascular cerebral de la origini, de acolo unde omul trebuie de mic învăţat că medicul nu este duşmanul lui, ci un prieten care îl poate ajuta.
,,Sunt coordonatorul acţiunii prioritare pentru accidente vasculare cerebrale. M-am ocupat de organizarea aceasta, ştiu datele din teren şi evident că ne dorim mai multe unităţi de accidente vasculare cerebrale. Înseamnă mai mult personal care să aibă grijă de pacienţi, un personal calificat, dar şi mai multe dotări, monitoare care să surprindă, de exemplu, o tulburare de ritm, posibilitatea de a face investigaţii de la o ecografie doppler până la necesitatea de a efectua angiografii. Evident, posibilitatea să existe mai multe centre şi cu mai multă finanţare pentru partea aceasta de tratament endovascular şi nu numai în acut, pentru că apoi ne îndreptăm spre partea în care putem preveni un dezastru, cum ar fi ruperea unui anevrism”, a spus prof. dr. Tiu.
Neurologul de la Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă Bucureşti îndeamnă românii să se ducă la controale medicale, să-şi facă acele analize periodice, care pot să depisteze în timp util nişte afecţiuni şi să împiedice ca ele să ducă la o dramă.
