[VIDEO] Prof. dr. Victoria Aramă: Salvezi pacientul dintr-o boală gravă, oncologică şi decedează din cauza unei reactivări a unui virus hepatitic care ar fi putut să fie evitată

Problematica reactivarii virusurilor hepatitice este una recentă şi insuficient cunoscută, motiv pentru care prof.univ. dr. Victoria Aramă de la UMF ,,Carol Davila”, Disciplina Boli Infecţioase I şi medic la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” a adus în discuţie acest subiect la cea de-a doua ediţie a dezbaterii online Hepatitis 360, organizată de redacţia 360medical.ro, un eveniment din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii.

Evenimentul a avut loc ieri şi a marcat în avans Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor, care este celebrată în fiecare an pe 28 iulie România.

UMF ,,Carol Davila” Bucureşti a fost partener ştiinţific al evenimentului, iar dna prof. univ. dr. Victoria Aramă, profesor universitar la UMF Carol Davila a reprezentat Universitatea.

,,Problematica reactivării infecţiilor cu virusurile hepatitice B şi C la anumite categorii de pacienţi este un subiect relativ recent apărut şi insuficient de bine cunoscut la nivel mondial, şi aş spune că în România este - mai mult decât în afară - este insuficient cunoscut. Dar este extrem de important în acelaşi timp. Pentru că pacienţii imunodeprimaţi - şi când spun imunodepresie mă refer la pacienţii oncologici, cu diverse cancere aflate sub diverse terapii, chimioterapii, terapii biologice care produc imunosupresie. Mă refer la pacienţii transplantaţi pe care, de asemenea, sunt pacienţi imunodeprimaţi, mă refer la pacienţii aflaţi sub diverse terapii biologice sau imunosupresoare pentru diverse alte afecţiuni”, a declarat medicul infecţionist de la UMF ,,Carol Davila” şi de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.

În opinia prof. dr. Victoria Aramă, aceşti pacienţi, prin imunodepresia pe care o au, prezintă un risc crescut în cazul în care au o infecţie cu virus hepatitic B sau C cunoscută sau poate nediagnosticată până în acel moment, au riscul reactivării acestei infecţii care se poate manifesta printr-un tablou de hepatită acută care uneori îmbracă forme foarte severe şi poate să conducă la deces.

 ,,Salvezi pacientul dintr-o boală gravă, oncologică şi ajunge să decedeze din cauza unei reactivări a unui virus hepatitic care ar fi putut să fie evitată în cazul în care pacientul era, la momentul zero,  supus unui bilanţ complet pentru virusurile de hepatită B, C, D, înainte de a începe terapia imunosupresoare. Pentru că făcând acest bilanţ complet, acest screening al tuturor pacienţilor care urmează să primească o terapie imunosupresoare, poţi diagnostica pe toţi cei cunoscuţi sau necunoscuţi până în acel moment cu infecţie cu virus hepatitic B sau C, şi-atunci îţi iei nişte măsuri care să prevină aceste reactivări ale infecţiei virale cu virusul hepatitic B sau C”, a precizat prof.univ. dr. Victoria Aramă, şef de secţie la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.

Medicul a subliniat că pentru virusul hepatitic B, în cazul în care se face screening la momentul potrivit, adică înainte de începerea chimioterapiei, şi se depistează un pacient infectat cu virusul hepatitic B, în condiţiile în care poate că el nici nu ştia de acest lucru, se poate iniţia o terapie antivirală cu două săptămâni înaintea debutului chimioterapiei, terapia antivirală care va inhiba replicarea virusului hepatitic B şi îl va ţine sub control, şi-abia după două săptămâni se poate începe chimioterapia care îşi desfăşoară cursul ei, în paralel cu terapia antivirală care va fi continuată pe tot parcursul chimioterapiei şi încă 6 luni după încheierea acesteia, tocmai pentru a ţine sub control replicarea virală.

,,În cazul în care nu se aplică această terapie antivirală şi pacientul începe terapia imunosupresoare, pe parcursul terapiei imunosupresoare, uneori chiar după încheierea acesteia, când se reface răspunsul imun, odată cu încheierea chimioterapiei virusul începe să replice necontrolat, viremia creşte la valori foarte mari, transaminazele cresc la valori foarte mari şi uneori apare icter, uneori apar forme după cum spuneam fulminante de hepatită acută, care pot conduce la deces.

Deci, este o problematică mai puţin cunoscută peste tot în lume şi desigur şi în România se întâmplă acelaşi lucru, şi de aceea e bine să transmitem acest mesaj către pacienţii care vor fi supuşi unor terapii imunosupresoare sau au nişte boli care produc imunodepresie. Ei trebuie să ştie că au nevoie de un screening complet pentru virusurile hepatitice B, C, D. Să adreseze medicului de familie, uneori dacă medicul de familie nu vine cu această propunere o pot sugera chiar ei, vor un bilanţ complet pentru a vedea dacă nu au cumva o infecţie cu aceste virusuri de care încă nu ştiu”, a concluzionat prof. dr. Victoria Aramă.

La dezbaterea Hepatitis 360 au mai participat: prof. dr. Liana Gheorghe medic primar Gastroenterologie şi Hepatologie la UMF ,,Carol Davila” şi la Institutul Clinic Fundeni, conf. univ.dr. Carolina Negrei membru în Consiliul Ştiintific al ANMDMR, Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Adriana Stara, General Manager AbbVie România, prof. univ. dr. Anca Trifan de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa’’, Iaşi, Şef al Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie, Iaşi şi medic primar gastroenterologie şi medicină internă Iaşi, dr. Mihaela Udrescu, medic primar medicină de familie, specialist în gastroenterologie, coordonator naţional al grupului Gastro SNMF, dr. Adrian Marinescu, medic infecţionist, directorul medical al Institutului Matei Balş şi dr. Andrei Tudor Rogoz, Medic specialist boli infecţioase în cadrul Spitalului Clinic Sanador.