Un adolescent din şapte la nivel mondial, cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani este diagnosticat cu o tulburare mintală. Majoritatea celor 800.000 de persoane care se sinucid anual sunt tineri. De altfel, suicidul este a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15–19 ani. Datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România arată că un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la tentative de suicid. Pandemia COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra sănătăţii mentale a tinerilor, iar tulburările de adaptare, acele stări de suferinţă subiectivă şi de afectare emoţională, apărute ca urmare a unui stresor la care a fost expusă persoana respectivă, sunt frecvente la copii. ,,Dintre tulburările din psihiatrie, tulburările de adaptare sunt aproape singurele care au un motiv pentru care apar”, a declarat dr. Ramona Octaviana Gheorghe, medic primar psihiatrie pediatrică.
Tulburările de adaptare sunt frecvente la copii, dar sunt tratabile.
,,Omul se descurajează. Descurajarea poate să se traducă în foarte multe tulburări şi nu doar tulburări ale sufletului, ci şi tulburări ale corpului pentru că dacă ne descurajăm şi nu avem alte strategii de a ne traduce lumea înconjurătoare, corpul va răspunde în locul nostru şi va răspunde prin boli. Ştiţi că există teoria că multe dintre bolile psihosomatice şi chiar unele dintre bolile neurologice pentru care nu se găseşte o etiologie precisă, de exemplu cum ar fi scleroza multiplă, există această presupunere care este destul de vehiculată în timpurile noastre, că ele sunt rezultatul traumei care n-a fost vindecată şi neînţeleasă. A fi într-o situaţie continuă traumatică de mai mult de doi ani de zile, în care moartea este la uşa noastră, nu e aşa ca şi cum ne-am duce la un spectacol la care să ne bucurăm. Varianta este de a nu ajunge într-o situaţie sigur traumatizantă şi de a acţiona asupra cauzelor dar şi de a creşte rezilienţa individului”, a spus dr. Ramona Octaviana Gheorghe.
În opinia medicului psihiatru, cei mai vulnerabili oameni la astfel de tulburări de adaptare sunt cei care nu au prieteni ca zonă de siguranţă, cei care trăiesc singuri, cei care nu au un partener de viaţă. În privinţa copiilor, medicii de familie şi pediatri sunt primii specialişti care pot să ridice semnalul de alarmă şi care pot trimite părintele la consultaţie.
,,Nu cred că screeningul se face în cabinetul specialistului. Screeningul se face la medicul de familie şi la pediatru”, e de părere dr. Ramona Octaviana Gheorghe.
Medicul de familie şi pediatrul trebuie să facă nişte evaluări periodice copilului şi să ridice suspiciunea, dacă este cazul, către o consultaţie de specialitate.
În România sunt în jur de 250 de medici specialişti în psihiatrie pediatrică, majoritatea fiind concentraţi în centre universitare.
,,Este un număr mic pentru nevoile pe care le-ar putea avea o ţară. Vorbesc de accesul larg al populaţiei către centrele de sănătate mintală. Dacă nu avem grijă de copii, adulţilor s-ar putea ca viaţa să nu le fie atât de uşoară”, a ţinut să precizeze dr. Ramona Octaviana Gheorghe.
Este o nevoie foarte importantă să existe centre de sănătate mintală pentru copii şi pentru adulţi în fiecare judeţ al ţării.
În România există judeţe care nu au deloc medic psihiatru de copii, aşa că părinţii vin cu copiii unde li se recomandă sau unde au auzit că există un psihiatru de copii la care să se ducă.
,,Mulţi dintre ei vor veni târziu. Poate pot veni pentru o vreme în fiecare lună, dar la un moment dat s-ar putea să fie dificil să vină de la Moara Vlăsiei la Bucureşti lunar”, a atas atenţia dr. Ramona Octaviana Gheorghe. Recomandarea Asociaţiei Americane de Psihiatrie este de-a urmări evoluţia sănătăţii mintale a copiilor în următorii 2 ani, în contextul recentei pandemii de COVID-19.
