[VIDEO] Stigma de-a avea HIV – SIDA în România

Unul dintre obiectivele propuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii era ca în 2020 stigma persoanelor cu HIV-SIDA să ajungă la zero. În prezent, în România trăiesc 16.190 persoane infectate cu HIV, potrivit ultimelor statistici furnizate de Institutul Naţional de Boli Infecţioase ,,Prof. Dr. Matei Balş”. Cristian Roşu, preşedintele UNOPA vorbeşte deschis într-un interviu acordat 360medical.ro despre stigma de-a avea HIV – SIDA în România, despre reticenţa personalului medical din anumite servicii precum stomatologia sau chirurgia ortopedică faţă de seropozitivi.

Dacă la început stigmatizarea persoanelor cu HIV- SIDA era din necunoaştere, acum nu se mai poate vorbi de lipsa informaţiilor. Potrivit lui Cristian Roşu, aproape toţi românii ştiu ce înseamnă HIV-SIDA.

,,La Reşiţa a existat ,,clasa SIDA”, copiii seropozitivi de diferite vârste şi niveluri educaţionale învăţau toţi în aceeaşi clasă, fiindcă nu-i primea nimeni”, îşi aminteşte preşedintele UNOPA.

Acesta susţine că stigmatizare efectivă nu a mai întâlnit de mulţi ani în România, însă de reticenţe din partea românilor a tot avut parte.

Conform unui studiu realizat în 12 ţări printre care şi România, privind stigma şi discriminarea persoanelor care trăiesc cu virusul HIV, cinci  români din şase nu se simt confortabil cu ideea de a avea un partener seropozitiv, iar şase din zece români nu vor să aibă colegi de muncă diagnosticaţi cu HIV/SIDA.

Reticenţa din partea sistemului medical

Deşi nu te-ai aştepta ca tocmai personalul medical să fie reticent la persoanele cu HIV-SIDA, în realitate se întâmplă acest lucru. În unele servicii de stomatologie şi chirurgie ortopedică, seropozitivii sunt puşi pe liste de aşteptare foarte lungi sau li se spune că nu pot primi îngrijiri medicale din varii motive.

,,La stomatologie dacă spui că eşti seropozitiv se poate să te trezeşti pe o listă de aşteptare foarte lungă sau să spună că nu se ocupă. Eu dacă aş fi în locul celui care încearcă să acceseze acel serviciu şi aş fi refuzat, aş pleca pentru că acel cabinet are o problemă. Atâta timp cât există norme de sterilizare şi de precauţiuni universale să refuzi cuiva, indiferent ce boală are, un serviciu înseamnă că tu ai o problemă cu sterilizarea, acel loc nu este ok. Şi nu vorbim doar de HIV-SIDA, ci şi de hepatita B, C, care sunt mai uşor transmisibile şi au o evoluţie mai rapidă”, a precizat Cristian Roşu.

La chirurgie ortopedică, o persoană cu HIV-SIDA poate aştepta şi 6-8 luni pentru o intervenţie chirurgicală.

Testul HIV, obligatoriu la angajarea în armată, poliţie şi pompieri

În ceea ce priveşte stigmatizarea la locul de muncă, în opinia lui Roşu, patronii nu stigmatizează, pe aceştia îi interesează profitul companiei. ,,Problema nu este HIV SIDA, ci problema e atunci când patronul are un angajat bolnav, indiferent de ce patologie suferă, atâta timp cât îi afectează profitul sau activitatea în firmă, acesta va lua măsuri.”

Persoanele seropozitive din România care vor să urmeze o carieră în armată, poliţie sau la pompieri nu o pot face, întrucât la angajare testarea HIV este obligatorie, iar testul este eliminatoriu.

Vezi si materialul [VIDEO] Propunere în contractul-cadru: Pacienţii cu virusul HIV nedetectabil să primească medicaţia acasă