Pacienţii din Statele Unite au ajuns să îi subvenţioneze pe pacienţii din restul lumii, în condiţiile în care suportă preţuri ale medicamentelor mult mai mari şi creşteri ale costurilor cu sănătatea greu de înţeles din punct de vedere comercial, arată un studiu realizat de o echipă de cercetători americani pentru National Multiple Sclerosis Society din SUA.
Pacienţii cu scleroză multiplă din Statele Unite, spre exemplu, au ajuns să plătească din propriile buzunare circa 7.000 de dolari pe an pentru tratamente, în plus faţă de costurile suportate de agenţia guvernamentală Medicaid.
Noul studiu, realizat de cercetători de la Oregon Health & Science University şi OHSU/Oregon State University College of Pharmacy şi prezentat recent în publicaţia Neurology, arată că, deşi companiile farmaceutice nu au realizat în ultimii ani vreo descoperire majoră în tratamentul sclerozei multiple, preţurile medicamentelor pentru această afecţiune au urcat, în medie, cu 10-15% pe an în ultimul deceniu.
Pentru a afla motivul acestor creşteri de preţuri, cercetătorii au discutat cu patru directori din companii farmaceutice, care au oferit explicaţii sub protecţia anonimatului.
“Aş spune că motivele creşterii preţurile ţin pur şi simplu de maximizarea profitului. Nu există o altă explicaţie, deoarece costul producerii medicamentului nu a crescut cu 10% sau 15%, dimpotrivă, costurile probabil au scăzut”, a afirmat unul dintre manageri, citat de sciencedaily.com.
Chiar dacă multe companii farmaceutice scot în evidenţă faptul că dezvoltă tratamente pentru a îmbunătăţi sănătatea oamenilor, managerii consultaţi în cadrul studiului admit că modelul real de afaceri are ca obiectiv generarea de profituri pentru acţionari.
De ce preţul unui medicament creşte în SUA şi scade în UE
Totuşi, modul în care sunt obţinute profiturile poate părea surprinzător pentru mulţi observatori. Cercetătorii subliniază, astfel, că sistemul de sănătate din Statele Unite pare unic în întreaga lume prin faptul că suportă creşteri permanente ale preţurilor.
Managerii consultaţi în cadrul studiului au explicat că în Europa, a doua mare piaţă a medicamentelor din lume, după SUA, preţul unui medicament inovativ este de obicei mai mare la lansare, iar apoi scade treptat în timp.
În SUA, situaţia este opusă: deşi preţul este deja mare la lansare, el continuă să crească în anii următori.
“Când iei astfel de decizii te uiţi la întreaga lume, şi doar în Statele Unite poţi mări preţurile cu adevărat. Nu poţi face acest lucru în restul lumii. În restul lumii, preţurile scad odată cu durata de existenţă pe piaţă”, a precizat unul dintre directori.
Potrivit experţilor, preţurile din afara SUA scad nu doar din raţiuni comerciale, ci şi din cauza faptului că sunt controlate de autorităţi naţionale care asigură rambursarea, dar au de obicei resurse financiare limitate.
În schimb, piaţa medicamentelor din SUA este dereglementată, astfel că, de mult eori, pacienţii americani acoperă potenţialele pierderi de pe alte pieţe ale producătorilor farmaceutici.
“Celelalte state dezvoltate sunt subvenţionate de către consumatorul de medicamente din SUA”, a punctat un manager.
Medicamente noi la preţuri vechi
Totuşi, piaţa medicamentelor din SUA mai are ceva deosebit faţă de piaţa altor produse. În mod normal, un producător care a dezvoltat un produs nou are tot interesul să îl vândă mai ieftin decât competitorii pentru a obţine o cotă de piaţă cât mai mare – ceea ce reprezintă un principiu al pieţei libere.
Însă pe piaţa farmaceutică, preţul unui medicament nou este de obicei apropiat de preţurile fixate de competitori pentru tratamente deja existente pentru aceleaşi afecţiuni.
Managerii explică această anomalie a pieţei americane prin faptul că grupurile farmaceutice se tem că, dacă ar fixa preţuri mai mici pentru noile medicamente, acestea ar fi mai puţin atractive.
“Nu putem veni cu preţul mai jos. Ar însemna că tratamentul nostru este mai puţin eficient, că nu considerăm produsul nostru atât de valoros, aşa că intrăm su preţul sus”, a explicat un manager.
Speciali;tii consideră că noul studiu este util pentru înţelegerea, de către public, a modului în care sunt formate preţurile medicamentelor.
“Informaţia sinceră transmisă de aceşti directori arată cum sunt luate deciziile de fixare a preţurilor în culise. Vedem că goana de a face cât mai mulţi bani duce preţurile în sus şi nimic altceva”, a comentat Dennis Bourdette, care conduce departamentul de neurologie la Şcoala de Medicină a OHSU.
