Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) recomandă Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să încurajeze creşterea prescrierii medicamentelor generice şi biosimilare. Potrivit asociaţiei, doar medicamentele oncologice biosimilare pe bază de substanţă activă trastuzumab şi rituximab ar aduce economii bugetare de 13 milioane euro.
Asociaţia trage un semnal de alarmă cu privire la taxa de clawback, pe care o consideră "total injustă şi nesustenabilă" pentru producătorii de medicamente generice din România, precum şi la lipsa de predictibilitate a taxei şi de transparenţă a datelor comunicate de către CNAS.
APMGR consideră că prescrierea de medicamente generice şi biosimilare va permite realizarea de economii bugetare şi o administrare mai bună a fondurilor statului alocate decontării medicamentelor pe bază de prescripţie.
"De exemplu, doar medicamentele oncologice biosimilare pe bază de substanţă activă trastuzumab şi rituximab ar aduce o optimizare bugetară de 13 milioane de euro, la care se poate adăuga diminuarea preţurilor ce decurge din practica curentă a procesului de licitaţie", a menţionat APMGR, într-un comunicat.
Ca urmare a acestor economii bugetare, taxa clawback ar putea scădea, iar autorităţile de sănătate ar putea finanţa programe şi tratamente noi.
“Această taxă a afectat încă de acum 9 ani, când a fost implementată, activitatea fabricilor de medicamente generice din România, 18 în total, ducând la disponibilizarea personalului care lucra în fabrici. Medicamentele accesibile ca preţ sunt cele mai vulnerabile la această taxă, iar efectul taxei clawback asupra acestora este chiar dispariţia lor de pe piaţă, făcând accesul pacienţilor la medicamente foarte dificil sau imposibil”, mai arată asociaţia.
De la introducerea sa, taxa clawback a fluctuat semnificativ, făcând din aceasta "cea mai instabilă" sarcină fiscală din România.
"Deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă pentru medicamente generice suportă un procent de clawback în creştere, deşi nu au contribuit în aceeaşi măsură la creşterea consumului. Bugetul dedicat medicamentelor a fost indexat cu inflaţia aferentă anilor 2013-2017, cu 5,28%, la 1,595 miliarde de lei pe trimestru, începând cu trimestrul patru al anului 2018, o creştere insuficientă pentru a susţine creşterea de consum generată de medicamentele noi introduse pe listă", menţionează asociaţia.
Producătorii de medicamente generice consideră că introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor la bugetul de stat, însă ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale.
"Dacă se doreşte sustenabiliatea medicamentelor generice la preţuri accesibile în România, clawbackul diferenţiat ar trebui să fie una dintre măsurile care trebuie luate imediat în sectorul farmaceutic, iar în acest sens există o propunere legislativă care a trecut de Senat şi de Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor cu aviz pozitiv în anul 2014, dar care încă este pe agenda Comisiei buget-finanţe din Camera Deputaţilor pentru avizare ", arată asociaţia.
APMGR precizează că toate statele membre ale UE, cu excepţia Greciei şi României, sprijină industria locală de medicamente generice, care fie nu plătesc deloc taxa, fie achită un procent de până în 5%.
Precizările vin în contextul în care formula de calcul a taxei clawback a fost modificată printr-o ordonanţă de urgenţă de către guvern, noua referinţă fiind bugetul aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) şi din bugetul Ministerului Sănătătii din ultimul trimestru din 2018.
Ordonanţa de urgenţă aprobată de guvern şi publicată miercuri în Monitorul Oficial schimbă modul de calcul, fixând valoarea bugetului aprobat trimestrial aferent medicamentelor suportate din FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii (BAt) la 1,595 miliarde lei, cât a fost bugetul aprobat pentru ultimul trimestru din 2018.
