Cercetări recente în domeniul geneticii sunt de mare ajutor pentru înţelegerea şi tratarea unor afecţiuni caracterizate prin simptome persistente, cum este Covid prelungit. Studii derulate la nivel internaţional au identificat factori genetici relevanţi şi legături comune cu alte sindroame post-virale, precum cel al oboselii cronice. Aceste descoperiri ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente viabile în următoarele 12–18 luni, spun specialiştii.
De ce unii pacienţi se recuperează complet după Covid-19, în timp ce alţii se confruntă în continuare cu simptome persistente, cum ar fi oboseala, tulburări de concentrare sau de somn?
Cercetătorii au identificat noi indicii genetice care ar putea, în sfârşit, să ofere răspunsuri şi să deschidă calea către noi tratamente. Descoperirile ar putea aduce beneficii şi pacienţilor cu alte afecţiuni, precum sindromul oboselii cronice.
Covid de lungă durată, cunoscut şi sub denumirea de sindrom post-Covid sau PASC (sechele post-acute ale Covid-19), este o boală cronică marcată de simptome care persistă săptămâni sau luni după infecţia iniţială, acestea variind de la dificultăţi de respiraţie şi tulburări de concentrare, până la oboseală cronică.
Proiectul Locome, din Marea Britanie, şi studiul observaţional Metrodora privind Covid prelungit au identificat gene asociate acestui sindrom post-viral, care afectează sute de milioane de oameni la nivel global.
„Am descoperit semnături genetice asociate cu subgrupuri specifice de pacienţi”, a declarat Steve Gardner, directorul general al PrecisionLife, compania specializată în biologie computaţională care conduce acest demers.
Potrivit acestuia, semnăturile genetice se corelează semnificativ cu fenotipurile clinice caracteristice pacienţilor, printre care se numără epuizarea post-efort, oboseala crescută şi tulburări de natură cognitivă, cum ar fi „ceaţa mentală”.
Nu doar pacienţii cu Covid prelungit ar putea beneficia de aceste descoperiri. Cercetarea evidenţiază şi similitudini la nivel genetic între Covid prelungit şi encefalomielita mialgică, sau sindromul de oboseală cronică (ME/CFS), care provoacă simptome similare şi apare adesea după o infecţie asemănătoare gripei.
Iniţial, cercetătorii au identificat 68 de gene asociate cu formele severe ale infecţiei şi mai multe medicamente existente care ar putea reduce severitatea şi durata bolii.
Descoperirile ulterioare, facilitate de platforma AI a companiei, sunt extinse în cadrul proiectelor Locome şi Melo, care au identificat 73 de gene noi în Covid prelungit, 14 în ME/CFS şi şapte gene comune ambelor afecţiuni.
Rezultatele au indicat şi nouă medicamente generice care ar putea trata ambele afecţiuni.
De asemenea, iniţiativa a identificat gene care par să crească riscul de a dezvolta aceste boli, dar şi nouă gene ce par să confere protecţie împotriva bolii. Următorul pas este validarea acestor rezultate.
Cercetătorii speră că în următoarele 12 până la 18 luni aceste descoperiri vor ajuta industria farmaceutică să identifice tratamente eficiente pentru Covid prelungit, o afecţiune în cazul căreia s-au înregistrat progrese ştiinţifice limitate în ultimii ani.
