În contextul stopării finanţării ajutorului extern american, un grup de experţi internaţionali solicită acţiuni urgente pentru a asigura continuarea intervenţiilor esenţiale în sănătate şi a sprijinului acordat copiilor şi familiilor afectate de HIV/SIDA în Africa Subsahariană. O nouă analiză, publicată marţi, evaluează potenţialele consecinţe asupra tratamentului şi prevenţiei HIV/SIDA, în scenariul în care Planul de Urgenţă al Preşedintelui Statelor Unite pentru Combaterea SIDA (PEPFAR) ar fi suspendat sau ar primi doar finanţare limitată şi pe termen scurt. Estimările indică faptul că 1 milion de copii ar putea fi infectaţi cu HIV şi aproape 500.000 ar putea muri din cauze asociate SIDA, până în 2030.
O analiză pe politici de sănătate, publicată marţi, în revista The Lancet, lansează un avertisment dur: întreruperea sau limitarea finanţării pentru programele PEPFAR, un program global iniţiat de Guvernul Statelor Unite ale Americii în 2003, cu scopul de a combate pandemia de HIV/SIDA, în special în ţările cu resurse limitate şi cu incidenţă ridicată a bolii ar putea avea efecte catastrofale asupra copiilor din Africa Subsahariană.
Lipsa unei strategii de tranziţie pe termen lung ar putea duce la creşterea infecţiilor cu HIV, a mortalităţii pediatrice şi a numărului de copii orfani, cu un impact profund asupra sănătăţii publice globale şi a stabilităţii regionale, potrivit analizei.
Autorii mai estimează că până la 2,8 milioane de copii ar putea deveni orfani în următorii cinci ani dacă programele PEPFAR ar fi reduse sau desfiinţate.
Analiza a inclus o trecere în revistă a beneficiilor programelor PEPFAR, printre care succesul în creşterea schimburilor comerciale bilaterale dintre Statele Unite şi ţările africane, îmbunătăţirea relaţiilor diplomatice şi consolidarea sistemelor de sănătate şi a altor programe de sprijin pentru sănătatea copilului şi prevenirea violenţei sexuale împotriva tinerelor.
Autorii solicită elaborarea unui plan strategic de tranziţie pe o perioadă de cinci ani pentru a evita infecţiile HIV pediatrice prevenibile, decesele şi creşterea numărului de copii rămaşi orfani din cauza SIDA, şi care să menţină poziţia Statelor Unite ca lider în diplomaţia globală în domeniul sănătăţii.
O scrisoare conexă, publicată odată cu această analiză şi semnată de 11 reprezentanţi ai autorităţilor sanitare din Africa, prezintă angajamentele guvernelor naţionale de a realiza o tranziţie către asumarea responsabilităţii durabile a programelor HIV în parteneriat cu Statele Unite.
Noua analiză estimează că un milion de copii ar putea deveni infectaţi cu HIV şi aproape 500.000 ar putea muri din cauza SIDA până în 2030, iar 2,8 milioane de copii ar putea deveni orfani în regiune fără o finanţare constantă şi stabilă prin PEPFAR.
Iniţiat în 2003 de guvernul Statelor Unite, PEPFAR a reprezentat o piatră de temelie în combaterea epidemiei globale de HIV/SIDA, oferind peste 120 de miliarde de dolari pentru tratament şi prevenţie. Se estimează că programul a salvat peste 26 de milioane de vieţi şi a permis naşterea a 7,8 milioane de copii fără HIV.
În prezent, programul sprijină peste 20 de milioane de persoane prin intervenţii de prevenţie şi tratament HIV, în principal în Africa Subsahariană. Totuşi, finanţarea PEPFAR rămâne incertă, generând îngrijorări cu privire la viitorul eforturilor de prevenţie şi tratament, mai ales în contextul ordinului executiv al preşedintelui Trump din 2025, care a suspendat temporar tot ajutorul extern pentru 90 de zile. Deşi unele programe au primit derogări limitate, multe servicii PEPFAR au fost întrerupte sau suspendate din 20 ianuarie 2025.
„Viitorul programelor PEPFAR atârnă de un fir de păr. Pierderea sprijinului stabil şi pe termen lung ameninţă progresul global în combaterea HIV/SIDA, mai ales în rândul copiilor şi adolescenţilor”, a declarat una dintre autoarele analizei, prof. Lucie Cluver de la Universitatea Oxford. „Oprirea bruscă a PEPFAR, mai ales fără o strategie de tranziţie, ar putea duce la o recrudescenţă a infecţiilor HIV, la decese prevenibile şi la o creştere dramatică a numărului de copii orfani - un regres ce ar şterge două decenii de progrese”, a subliniat ea.
Potrivit experţilor, continuarea finanţării PEPFAR, alături de o creştere treptată a cofinanţării din partea ţărilor africane, pot asigura o tranziţie durabilă către „o asumare naţională a programelor HIV şi pot menţine contribuţia esenţială a PEPFAR în sănătatea globală şi în lupta împotriva HIV/SIDA".
„Deja observăm efectele devastatoare ale îngheţării ajutoarelor externe americane”, a completat Susan Hillis, de la Imperial College London, una dintre autoarele analizei. Prin eliminarea multor programe PEPFAR, care includ şi alte intervenţii dincolo de tratamentul HIV, cum ar fi prevenirea violenţei sexuale şi sprijinul pentru sănătatea generală a copilului, mulţi dintre beneficiari, copii şi adolescenţi, vor fi expuşi riscului crescut de infecţie sau transmitere a virusului, ceea ce va conduce la infecţii şi decese evitabile, a subliniat ea.
Autorii mai subliniază faptul că programele PEPFAR au demonstrat sustenabilitate pe termen lung prin reducerea riscului de infectare pe parcursul vieţii. Înainte de disponibilitatea pe scară largă a antiretroviralelor în Africa, peste 20 de milioane de oameni au murit din cauza SIDA, lăsând în urmă milioane de copii orfani. Eforturile PEPFAR au contribuit semnificativ la reducerea numărului de copii orfani de la peste 14 milioane în 2010 la 10,5 milioane în 2023.
„Analiza noastră evidenţiază nu doar consecinţele directe asupra sănătăţii publice ale finanţării insuficiente, ci şi beneficiile socio-economice pe termen lung, oferind o perspectivă clară asupra viitorului PEPFAR - un viitor în care consolidarea infrastructurii locale în domeniul sănătăţii este vitală pentru securitatea globală în sănătate, mai ales în contextul în care se estimează că, în următorii 25 de ani, jumătate din populaţia pediatrică şi adolescentă a lumii va trăi în Africa”, a completat la rândul său Joel-Pascal Ntwali-N’Konzi, de la Universitatea Oxford.
Autorii subliniază şi unele limitări ale analizei, precizând că estimările se bazează pe cele mai bune date disponibile privind infecţiile HIV şi rata mortalităţii.
