Comisia Europeană a elaborat un proiect de Directivă privind tratarea apelor uzate urbane, care se apropie de aprobarea finală în Consiliul European de Miniştri. Proiectul consideră că produsele farmaceutice şi cosmeticele sunt responsabile pentru 92% din micropoluanţii din apele uzate, un procent contestat de industria farmaceutică, care solicită reevaluarea prevederilor Directivei.
În urmă cu o săptămână, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a atras atenţia asupra efectelor negative pe care proiectul de directivă le-ar putea avea asupra accesului pacienţilor români la medicamente esenţiale.
O evaluare realizată la un producător reprezentativ indica faptul că circa 7% dintre medicamentele generice fabricate ar deveni neviabile din punct de vedere economic în urma aplicării directivei.
Luni, alte două organizaţii din România - Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Română a Producătorilor de medicamente fără prescripţie, suplimente alimentare şi dispozitive medicale (RASCI) - au solicitat "reevaluarea cadrului legislativ al Directivei privind tratarea apelor uzate urbane (UWWTD) pentru a se asigura că este aliniat cu principiile proporţionalităţii, echităţii şi durabilităţii".
"În forma actuală propusă de Comisia Europeană, directiva conţine inadvertenţe majore şi are potenţialul de a impacta negativ accesul pacienţilor la medicamente şi produse farmaceutice", au precizat cele două asociaţii, într-un comunicat.
Astfel, ARPIM şi RASCI îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la propunerile incluse în această Directivă, considerând că studiul de fezabilitate şi de evaluare a impactului efectuat de Comisia Europeană conţine inexactităţi semnificative, care ar putea avea consecinţe de amploare asupra sistemului de sănătate şi asupra peisajului industrial mai larg.
Potrivit celor două asociaţii, una dintre cele mai îngrijorătoare prevederi este constatarea că produsele farmaceutice şi cosmeticele sunt considerate responsabile pentru 92% din micropoluanţii din apele uzate.
“Această cifră supraestimează semnificativ contribuţia sectorului nostru, deoarece dovezile independente demonstrează că produsele farmaceutice şi cosmeticele reprezintă doar 10-13% din încărcătura toxică totală. Alte industrii, cum ar fi pesticidele, aditivii din plastic, produsele alimentare şi produsele chimice industriale, sunt contribuitori substanţiali, dar nu sunt traşi la răspundere într-un mod comparabil”, a declarat directorul executiv al ARPIM, Dan Zaharescu.
Cadrul de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR), în forma propusă, plasează în mod inechitabil povara financiară a costurilor de tratament cuaternar doar pe două sectoare: farmaceutic şi cosmetic, consideră asociaţiile.
"Această aplicare restrânsă a principiului „poluatorul plăteşte” nu numai că denaturează sursele reale de poluare, dar riscă şi să impună obligaţii financiare excesive industriei noastre", menţionează comunicatul.
Industria de profil consideră că sectorul farmaceutic va fi afectat de consecinţele negative involuntare ale acestei legislaţii, afectând sustenabilitatea şi autonomia strategică a sectorului farmaceutic şi a sistemului de sănătate din Europa.
În plus, cele două asociaţii sunt profund îngrijorate de impactul potenţial asupra disponibilităţii medicamentelor critice şi de lipsa acestora.
O analiză preliminară arată că o parte din portofoliul de produse ar putea deveni nesustenabilă din punct de vedere economic, unele dintre aceste produse fiind clasificate drept medicamente critice pe lista Uniunii.
“Având în vedere fragilitatea dovezilor ştiinţifice care stau la baza modificării Directivei şi alocarea disproporţionată a costurilor, solicităm cu celeritate reevaluarea cadrului legislativ al Directivei pentru a se asigura că este aliniat cu principiile proporţionalităţii, echităţii şi durabilităţii. O abordare mai echilibrată şi mai favorabilă incluziunii, care să ia în considerare toţi factorii care contribuie la micropoluanţi, ar servi mai bine atât mediului, cât şi cetăţenilor UE”, a afirmat directorul executiv al RASCI, Diana Mereu.
O solicitare în acest sens a fost deja trimisă în prim-ministrului României şi către ministerele Mediului şi Sănătăţii, pentru a cere reevaluarea datelor ştiinţifice utilizate şi pentru a pleda pentru o soluţie legislativă proporţională şi echitabilă.
