Controlul eficient al astmului bronşic rămâne o provocare majoră în practica medicală, în special atunci când simptomele se agravează pe timpul nopţii. Deşi corticosteroizii inhalatori reprezintă standardul terapeutic pentru reducerea inflamaţiei căilor respiratorii, momentul administrării acestor medicamente poate influenţa considerabil eficienţa tratamentului. Un nou studiu sugerează că ajustarea orei de administrare în funcţie de ritmul biologic al organismului ar putea oferi beneficii clinice suplimentare, fără a creşte riscul efectelor adverse.
O doză zilnică de corticosteroid inhalator (beclometazonă), administrată cu ajutorul inhalatorului la mijlocul după-amiezii, ar putea reprezenta momentul optim pentru un control eficient al astmului bronşic.
Conform unui studiu clinic restrâns, publicat marţi în revista Thorax, acest moment al zilei pare să suprime mai eficient agravarea nocturnă obişnuită a simptomelor, comparativ cu alte momente de administrare.
Dacă rezultatele se confirmă în studii clinice mai ample, această abordare ar putea îmbunătăţi rezultatele clinice fără a creşte riscul reacţiilor adverse asociate tratamentului corticosteroidic şi fără a majora costurile medicale, susţin autorii.
Ajustarea momentului administrării tratamentului medicamentos în funcţie de ritmurile biologice ale organismului, cunoscută sub denumirea de cronoterapie, poate spori eficienţa terapeutică. În cazul astmului, aplicarea acestui principiu poate avea o relevanţă majoră, deoarece simptomatologia variază considerabil în funcţie de momentul zilei, cu episoade accentuate de obstrucţie a căilor respiratorii şi inflamaţie bronşică în timpul nopţii - interval în care se înregistrează aproximativ 80% dintre crizele de astm cu evoluţie fatală.
Pornind de la cercetări anterioare care au arătat că sensibilitatea celulelor imune la corticosteroizi este mai mare după-amiaza, cercetătorii şi-au propus să afle dacă o doză unică de tratament inhalator preventiv, administrată în acest interval orar, ar putea controla mai eficient agravarea nocturnă a simptomelor decât dozele de dimineaţă sau schema clasică de administrare de două ori pe zi, fără a spori efectele adverse.
La studiu au participat 25 de persoane (cu vârste între 18 şi 65 de ani), diagnosticaţi cu astm bronşic uşor până la moderat, prezent de minimum un an, şi alergii respiratorii comune. Fiecare participant a urmat, pe parcursul a 28 de zile, câte una dintre cele trei scheme de tratament: o singură doză zilnică dimineaţa (400 µg beclometazonă între orele 8:00–9:00); o singură doză după-amiaza (400 µg între 15:00–16:00); şi o schemă cu două doze (200 µg dimineaţa şi seara).
La finalul fiecărei perioade de 28 de zile, participanţii au trecut la o altă schemă de tratament, cu un interval de pauză de 14–21 de zile între cicluri, până au fost testate toate cele trei regimuri de tratament.
Cercetătorii au monitorizat funcţia pulmonară (spirometrie) şi biomarkerii inflamatori (celule inflamatorii, cortizol şi utilizarea bronhodilatatoarelor) la fiecare 6 ore, pe parcursul a 24 de ore, la începutul şi la finalul fiecărei perioade.
Dintre participanţi, 21 (84%) au finalizat toate cele trei etape. Toate regimurile de tratament au dus la o îmbunătăţire a funcţiei pulmonare nocturne, dar cea mai mare ameliorare s-a observat la ora 22:00, în cazul dozei administrate după-amiaza (cu 100 ml mai mult faţă de regimul de dimineaţă).
De asemenea, inflamaţia căilor respiratorii a fost suprimată în toate cele trei regimuri, însă valorile au fost semnificativ mai scăzute la orele 22:00 şi 04:00 în cazul dozei unice de după-amiază, comparativ cu regimul cu două doze.
Nu s-au observat modificări ale nivelurilor de cortizol între cele trei scheme, sugerând că nu a fost afectată capacitatea organismului de a produce acest hormon - un potenţial efect advers al corticosteroizilor inhalaţi.
Autorii recunosc limitările studiului, respectiv număr mic de participanţi şi durată scurtă, dar consideră că rezultatele justifică extinderea cercetărilor în studii clinice mai ample.
Un articol conex, semnat de dr. Richard Russell şi dr. Nicola Smallcombe (King’s College London şi Royal Free London NHS Foundation Trust), menţionează că schema de după-amiază nu a dus la o îmbunătăţire clară a simptomelor, aspect posibil justificat de durata limitată a monitorizării, numărul mic de participanţi şi severitatea redusă a simptomelor la momentul iniţial.
De asemenea, lipsa includerii tratamentelor bronhodilatatoare inhalatorii cu acţiune de lungă durată - prevăzute în ghidurile clinice actuale - limitează aplicabilitatea rezultatelor în practica generală. Autorii subliniază şi problema frecvent întâlnită a respectării corecte a tratamentului: între 30% şi 40% dintre pacienţi întâmpină dificultăţi în utilizarea corectă şi constantă a inhalatorului. Stabilirea unei ore fixe de administrare ar putea accentua dificultăţile legate de respectarea tratamentului.
Cu toate acestea, cei doi medici conchid că studiul aduce dovezi încurajatoare privind potenţialele beneficii ale cronoterapiei, în special în astmul sever, unde chiar şi progresele minore pot contribui semnificativ la un control mai eficient şi la scăderea riscurilor.
