La persoanele cu vârsta sub 50 de ani, factorii de risc tradiţionali - precum hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea şi dislipidemia (creşterea colesterolului şi a trigliceridelor) - rămân principala cauză asociată cu accidentele vasculare cerebrale (AVC) ischemice cu cauză necunoscută (criptogenice). Însă un studiu internaţional a constatat că şi factori de risc netradiţionali - cum ar fi migrena cu aură, afecţiunile hepatice sau renale cornice sau neoplaziile - contribuie semnificativ, crescând riscul de AVC cu până la 70% pentru fiecare factor suplimentar. De asemenea, factori de risc specifici sexului feminin, cum ar fi complicaţiile de sarcină sau diabetul gestaţional, au fost identificaţi ca reprezentând un risc major, în special la femeile tinere. Aceste rezultate sugerează că prevenţia AVC la adulţii tineri ar trebui să includă o evaluare completă a factorilor metabolici, hormonali şi neurologici, nu doar a celor cardiovasculari tradiţionali.
Un studiu publicat săptămâna aceasta în revista Stroke arată că incidenţa unui AVC ischemic (cauzat de un cheag de sânge) este în creştere în rândul persoanelor cu vârsta între 18 şi 49 de ani, în special ca urmare a creşterii numărului de accidente vasculare de cauză necunoscută în rândul celor fără factori de risc clasic precum hipertensiunea, fumatul, obezitatea, dislipidemia sau diabetul zaharat de tip 2.
Specialiştii subliniază importanţa investigaţiilor amănunţite după un prim AVC, pentru prevenirea recurenţei.
„Până la 50% dintre accidentele ischemice la adulţii tineri nu au o cauză clară, iar incidenţa este mai mare în rândul femeilor. Pentru o prevenţie eficientă, este esenţială evaluarea riguroasă, de rutină, a factorilor de risc atât tradiţionali, cât şi netradiţionali”, a explicat dr. Jukka Putaala, medic neurolog la Helsinki University Hospital (Finlanda).
Cercetătorii au analizat datele a peste 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani din 13 ţări europene (vârsta medie fiind 41 de ani). Jumătate dintre participanţi suferiseră un AVC ischemic criptogenic, iar ceilalţi nu aveau antecedente de AVC.
Scopul analizei a fost evaluarea factorilor de risc tradiţionali şi netradiţionali asociaţi cu un risc crescut de AVC ischemic criptogenic.
Participanţii au fost înscrişi în studiul SECRETO (Searching for Explanations for Cryptogenic Stroke in the Young: Revealing the Triggers, Causes, and Outcome), desfăşurat în perioada noiembrie 2013 - ianuarie 2022 în 19 centre clinice din 13 ţări europene: Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Ţările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia şi Marea Britanie.
Studiul a investigat:
- 12 factori de risc tradiţionali (hipertensiune, fumat, obezitate);
- 10 factori de risc netradiţionali (migrenă cu aură, boli renale cronice, boli hepatice, cancer);
- 5 factori specifici femeilor (precum diabetul gestaţional sau complicaţiile sarcinii).
Cercetarea a inclus şi o analiză detaliată asupra prezenţei foramen ovale patent (PFO), o malformaţie congenitală cardiacă destul de des întâlnită, dar a cărei existenţă este descoperită, în majoritatea cazurilor, doar întâmplător, în urma unor teste de rutină pentru diagnosticarea altor afecţiuni.
De cele mai multe ori, pacienţii diagnosticaţi cu PFO nu au nevoie de tratament, însă în anumite cazuri, în funcţie şi de gravitatea simptomelor, poate fi necesară închiderea orificiului prin cateterism cardiac.
PFO reprezintă o comunicare anormală între cele două atrii ale inimii, care, deşi adesea este asimptomatică, a fost asociată cu un risc crescut de AVC criptogenic, în cadrul noii analize.
Principalele constatări ale analizei:
- Factorii tradiţionali de risc au fost mai frecvent corelaţi cu AVC la persoanele fără PFO.
- În schimb, factorii netradiţionali, precum migrena cu aură, tromboza venoasă, boli cronice hepatice sau cancerele, au fost mai puternic asociaţi cu AVC la pacienţii cu PFO.
- La cei fără PFO, fiecare factor tradiţional suplimentar a crescut riscul de AVC cu 41%, în timp ce fiecare factor netradiţional a crescut riscul cu 70%.
- Factorii de risc specifici femeilor (precum tulburările de sarcină) au crescut independent riscul de AVC cu 70%.
- La pacienţii cu PFO, fiecare factor tradiţional a fost asociat cu o creştere de 18% a riscului, în timp ce factorii netradiţionali au crescut de peste două ori probabilitatea unui AVC, chiar şi după ajustarea pentru factori precum vârsta, sexul şi nivelul de educaţie.
Contribuţia factorilor la riscul general
Cercetătorii au analizat şi modul în care ar fi influenţată incidenţa unei boli dacă un anumit factor de risc ar fi eliminat.
Pentru a calcula acest risc, au evaluat separat fiecare factor de risc şi contribuţia acestuia la creşterea riscului general, constatând următoarele:
- La pacienţii fără PFO, 65% din cazuri au fost atribuite factorilor tradiţionali, 27% factorilor netradiţionali şi 19% factorilor de risc specifici femeilor.
- La pacienţii cu PFO, 34% dintre cazuri au fost legate de factori tradiţionali, 49% de factori netradiţionali, iar 22% - factori de risc asociaţi exclusiv sexului feminin (particularităţi fiziologice, caracteristici legate de sănătatea reproductivă a femeii, afecţiuni ginecologice etc).
- Migrena cu aură a fost cel mai frecvent factor de risc netradiţional identificat, fiind responsabilă de aproximativ 46% dintre cazurile de AVC la pacienţii cu PFO şi 23% dintre cele la pacienţii fără PFO.
„Am fost surprinşi de impactul factorilor netradiţionali, în special al migrenei, care pare să joace un rol semnificativ în apariţia accidentelor vasculare la adulţii tineri”, a comentat dr. Putaala.
Medicul recomandă o abordare personalizată a evaluării riscului de AVC, în special la femeile tinere, pentru care este importantă investigarea antecedentelor de migrenă şi a altor condiţii încadrate ca factori netradiţionali.
Limitările studiului includ faptul că a fost unul observaţional, ceea ce înseamnă că a constat într-o revizuire şi analiză a datelor medicale existente provenite de la pacienţi înscrişi într-un alt studiu sau bază de date şi, prin urmare, concluziile acestuia nu pot demonstra o relaţie de cauzalitate.
Studiul s-a bazat, de asemenea, pe factori de risc raportaţi de către pacienţi, aspect care poate influenţa acurateţea datelor.
