În luna aprilie, Comisia Europeană a publicat un proiect de modificare amplă a legislaţiei farmaceutice europene, prima din ultimii 20 de ani, cu scopul de a reduce riscul unor crize de medicamente în statele membre ale UE. Între alte propuneri, proiectul prevede menţinerea perioadei de protecţie pentru medicamentele inovative doar în anumite condiţii. Industria farmaceutică a criticat proiectul, susţinând că pachetul legislativ subminează cercetarea şi dezvoltarea în Europa şi nu rezolvă problema accesului pacienţilor la medicamente. Luni, Federaţia Europeană a Industriei Farmaceutice (EFPIA) a transmis un nou avertisment, estimând că aplicarea legislaţiei propuse va reduce semnificativ investiţiile în cercetare şi în dezvoltarea de noi medicamente în UE.
Potrivit EFPIA, proiectul va face Uniunea Europeană mai puţin competitivă şi va aduce pierderi de circa 2 miliarde de euro pe an blocului comunitar până în 2040, reprezentând investiţii nerealizate în cercetare-dezvoltare.
Mai mult, reprezentanţii industriei acuză Comisia Europeană că nu a realizat o evaluare de impact în legătură cu noua legislaţie propusă, iar aplicarea acesteia ar accelera tendinţa negativă privind inovaţia în UE şi ar lovi în principal întreprinderile mici şi mijlocii.
Federaţia susţine că multe companii biofarmaceutice mici s-au mutat deja în Statele Unite şi în China. Noua legislaţie propusă ar afecta cel mai mult Germania, Belgia şi Franţa, potrivit unui studiu comandat de EFPIA.
Sectorul farmaceutic are un rol-cheie în industria UE, generând un excedent comercial de 235 de miliarde de euro pentru blocul comunitar în 2021.
Proiectul elaborat de Comisia Europeană prevede reducerea perioadei în care un medicament inovativ este protejat de competiţie pe piaţa UE de la 10 la 8 ani.
Există, însă, şi stimulente pentru companiile farmaceutice ale căror medicamente inovative sunt disponibile în toate cele 27 de state membre ale UE în cel mult doi ani, care primesc o prelungire tot de 2 ani a perioadei în care medicamentele sunt protejate de competiţie.
Măsura are ca scop reducerea inegalităţii în accesul la medicamente inovative între statele membre ale UE. Astfel, în prezent, pacienţii din Germania au acces la medicamente noi cu doi ani mai devreme, în medie, decât pacienţii din România şi Polonia.
Directorul general al grupului farmaceutic Novo Nordisk, Lars Fruergaard Jorgensen, a avertizat că reducerea perioadei de protecţie ar avea un impact dur asupra companiilor care investesc în dezvoltarea de noi medicamente, pentru că ar elimina protecţia chiar în perioada de vârf de vânzări pentru un medicament inovativ, când se recuperează costurile investite în cercetare-dezvoltare, potrivit Reuters.
