Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) a prezentat vineri primele rezultate ale proiectului-pilot demarat în 13 septembrie, care include o linie rapidă de semnalizare a deficitului de medicamente, principalele cauze detectate ale deficitelor fiind retragerile comerciale şi lipsa stocurilor în unele judeţe.
Începând din 13 septembrie 2019, ADEM a demarat un proiect-pilot pentru o perioadă de şase luni - un an, cu scopul îmbunătăţirii accesului şi diminuării discontinuităţilor la medicamente, prin import paralel, având în vedere problema acutizată a penuriei unor medicamente, anunţată pentru următoarea perioadă.
Proiectul include o linie rapidă pentru semnalizarea deficitului unor medicamente, cu regim de funcţionare 24/7, postat pe website-ul asociaţiei.
Persoanele pot semnala la limia respectivă care este medicamentul căutat, astfel încât companiile din cadrul ADEM să poată identifica situaţiile în care ar putea fi demarate procedurile de import paralel sau în care pot fi informate instituţiile abilitate.
“Intenţia noastră este de a creşte accesul la anumite medicamente temporar indisponibile în România, şi de a veni astfel în sprijinul nu numai al pacienţilor, dar şi al asociaţiilor de pacienţi, fundaţiilor şi medicilor”, a precizat preşedintele ADEM, Coralia Kreyer.
Din 13 septembrie 2019 până în prezent, ADEM a primit solicitări ale pacienţilor de medicamente din diferite arii terapeutice şi investighează posibilitatea de aprovizionare prin import paralel.
“Am identificat, însă, cauzele lipsurilor acestor medicamente, printre care: unele nu erau incluse în Nomenclatorul de medicamente, pentru unele există stocuri la nivel naţional dar nu şi la nivelul unor judeţe/regiuni (...), iar pentru majoritatea există notificări de retragere temporară sau permanentă, din motive de fabricaţie sau comerciale”, a menţionat Coralia Kreyer.
“Prin urmare, piaţa este insuficient aprovizionată cu anumite medicamente, motiv pentru care, pacienţii pot percepe un acces diminuat. Implicit, exportul paralel nu are obiect, respectiv, în lipsa acestor medicamente din cauze comerciale sau de fabricaţie, este un non-sens să interzici exportul paralel al unor medicamente al căror stocuri sunt minime sau zero”, a completat preşedintele ADEM.
Asociaţia consideră că, în măsura în care importurile directe nu pot fi încurajate în România, soluţia este încurajarea importurilor paralele şi nu interzicerea exportului paralel.
Potrivit asociaţiei, barierele în calea comerţului liber în UE pot fi măsuri directe care vizează importurile, permiţând tratamentul preferenţial al mărfurilor interne faţă de cele din import, dar şi - mult mai frecvent - pot reprezenta un efect secundar neaşteptat al deciziilor de politică generală şi de politică a medicamentului de la nivelul fiecărui stat membru.
“Importul paralel, deşi acceptat şi de către autorităţile competente din România ca o alternativă de aprovizionare a pieţei, nu este utilizat de către stat pentru a diminua situaţiile de penurie a medicamentelor, singura alternativă adoptată fiind cea a autorizaţiilor de nevoi speciale”, mai arată asociaţia.
