Taxa clawback face nerentabilă producţia de medicamente ieftine în România şi are un impact negativ asupra fabricilor de medicamente din ţară, care au oprit numeroase proiecte de dezvoltare, modernizare şi retehnologizare, consideră Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).
Patronatul consideră că producătorii români de medicamente sunt supuşi unor reglementări absurde, care denaturează competiţia liberă şi le blochează dezvoltarea.
“Metodologia de calcul a preţului la medicamente, discriminatorie pentru cele ieftine, “taxa de raft” de peste 20% care trebuie plătită pentru accesul pe canalele comerciale şi “taxa clawback”, care se aşteaptă să ajungă la 30% până la sfârşitul anului, au un impact negativ asupra fabricilor de medicamente din ţară, care s-au oprit din numeroase proiecte de dezvoltare de medicamente, modernizare şi retehnologizare”, a declarat directorul executiv al PRIMER, Dragoş Damian, citat în comunicatul patronatului.
PRIMER, care reprezintă interesele a 16 situri de producţie din România, susţine că datele prezentate recent, care arată o creştere a pieţei farmaceutice cu 11,3% în ultimul an, “trebuie privite cu maximă rezervă, in condiţiile în care creşterea medicamentelor care costă sub 25 lei este de sub 4%, iar avansul medicamentelor fabricate în ţară este puţin peste 3% în valoare şi sub 2% în număr de cutii”.
Potrivit PRIMER, peste 95% din medicamentele care costă sub 25 lei, folosite de peste opt milioane de pacienţi, sunt fabricate în România.
”Stagnarea evoluţiei producătorilor de medicamente din România este efectul fiscalităţii paradoxale generate de “taxa clawback” care s-a dublat în ultimii doi ani, obligând siturile de fabricaţie din ţară să plătească bani pentru venituri realizate de alţi jucători din piaţa farmaceutică”, a menţionat Damian.
Potrivit PRIMER, fabricile din România supravieţuiesc doar pentru că s-au orientat pe producţia in lohn, pe suplimente alimentare sau pe exporturi, pentru că medicamentele ieftine care fac obiectul “taxei clawback” sunt nerentabile şi ar trebui scoase din portofoliu.
PRIMER solicită din nou ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, şi ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, să dialogheze cu producătorii de medicamente din ţară şi să se implice în soluţionarea problemelor aprovizionării cu medicamente din producţia internă.
Patronatul consideră că o creştere a bugetului pentru medicamente cu rata inflaţiei nu rezolvă problemele producătorilor români.
Anunţul vine după ce ministrul Sănătăţii a declarat marţi că o hotărâre de guvern privind majorarea sumei care va fi alocată medicamentelor urmează să fie promovată joi, astfel încât taxa clawback să scadă. Ministrul a sugerat că nu s-a luat încă o decizie privind aplicarea diferenţiată a taxei pentru medicamentele ieftine.
“Fără excluderea de la plata taxei clawback a medicamentelor sub 25 lei, acestea vor trebui scoase din portofoliu, adâncind problemele create prin dispariţia în ultimii ani a peste 2.000 de medicamente ieftine. Altfel, peste trei ani, vom continua să ne intrebăm de ce nu au pacienţii medicamente, de ce trebuie să aducem din import medicamente uzuale pe nevoi speciale şi de ce se închid fabricile din ţară”, a mai spus Dragoş Damian.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) şi PRIMER au acuzat de mai multe ori în ultimele luni Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor că ignoră dispariţia a mii de medicamente ieftine din România şi soarta a milioane de pacienţi, prin neintroducerea calculului diferenţiat al taxei clawback.
APMGR şi PRIMER estimează că, în lipsa unei decizii referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, peste 2.000 de medicamente vor dispărea în 2019, iar linii de producţie ale fabricilor româneşti vor fi închise.
Anterior, preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, a declarat că bugetul de referinţă pentru calculul taxei clawback va fi adus la nivelul anului 2018 şi apoi actualizat anual, ceea ce îl va face predictibil.
Totuşi, o decizie privind forma finală a taxei va fi luată doar după ce toate părţile implicate ajung la un acord.
La finalul lunii septembrie, Răzvan Vulcănescu declara că CNAS lucrează “într-un ritm accelerat” la mai multe variante ale taxei clawback, ce urmează să fie prezentate guvernului.
