Oamenii de ştiinţă au urmărit în timp real microplasticele care se deplasează prin corpul şoarecilor şi au descoperit că acestea ajung în cele din urmă să se blocheze în vasele de sânge din creier, potrivit unui raport publicat luna aceasta în revista Science Advances.
Nu este clar dacă astfel de obstrucţii apar la oameni, dar la şoareci plasticele din vasele cerebrale păreau să le afecteze mişcarea şi comportamentul, au spus cercetătorii.
Cercetătorii au dat şoarecilor apă îmbibată cu sfere fluorescente de polistiren, utilizate în mod obişnuit în fabricarea aparatelor, ambalajelor şi jucăriilor. Ei au folosit o tehnică de imagistică prin fluorescenţă pentru a observa creierul şoarecilor printr-o fereastră transparentă implantată chirurgical în craniu.
Cercetătorii au stabilit că celulele imune cunoscute sub numele de neutrofile şi fagocite au ingerat petele strălucitoare de plastic şi au călătorit prin vasele de sânge până la creier, unde au rămas prinse în vasele de sânge minuscule.
Cercetătorii au afirmat că şoarecii cu cheaguri de plastic în creier se mişcau mai încet şi efectuau sarcini cognitive mai puţin eficiente, comparativ cu şoarecii de control.
Majoritatea cheagurilor s-au dizolvat în cele din urmă în timpul studiului de patru săptămâni, iar comportamentul a revenit la normal.
„Oamenii şi şoarecii au sisteme imunitare, sisteme de coagulare şi sisteme circulatorii cardiovasculare şi cerebrovasculare diferite”, astfel încât constatările nu sunt direct aplicabile la om, au remarcat cercetătorii.
Cu toate acestea, unele persoane, cum ar fi cele cu antecedente de infarct miocardic (atac de cord) sau AVC (accident vascular cerebral) şi cele cu obezitate şi vase de sânge înfundate ar putea fi mai vulnerabili la cheaguri în vasele de sânge cauzate de microplastice, au sugerat ei.
Cercetătorii au solicitat mai multe cercetări privind potenţialele efecte obstructive ale microplasticelor la om.
Într-un alt studiu au fost identificate concentraţii ridicate de microplastice şi nanoplastice în placenta copiilor născuţi prematur
Într-un nou studiu prezentat vineri,i la reuniunea anuală a Societăţii de Medicină Materno-Fetală (SMFM), The Pregnancy Meeting, care se desfăşoară între 27 ianuarie - 1 februarie, cercetătorii au dezvăluit rezultate care sugerează că microplasticele şi nanoplasticele au fost găsite în concentraţii mai mari în placenta copiilor născuţi prematur comparativ cu cei născuţi la termen.
Microplasticele, care măsoară mai puţin de 5 milimetri şi nanoplasticele, invizibile cu ochiul liber, sunt foarte răspândite, iar noua cercetare a descoperit concentraţii ridicate din aceste particule în placenta copiilor născuţi prematur, într-o proporţie mai mare decât în cazul copiilor născuţi la termen..
Cercetătorii au utilizat spectrometria de masă de înaltă sensibilitate pentru a analiza 175 de placente - 100 de placente colectate la termen şi 75 prematur (la mai puţin de 37 de săptămâni de sarcină).
„Tehnologia avansată ne permite acum să măsurăm cu exactitate microplasticele în moduri în care nu am fost capabili să o facem în trecut", a declarat într-un comunicat Kjersti Aagaard, de la Spitaluld e copii din Boston şi Institutul de cercetare în domeniul sănătăţii HCA din Statele Unite.
Cercetătorii au constatat cantităţi de microplastice şi nanoplastice „semnificativ mai ridicate" în placenta prematură, la niveluri mult mai ridicate comparativ cu cele măsurate anterior în sânge.
Acest lucru a determinat echipa ştiinţifică să concluzioneze că este probabil ca materialele plastice să se acumuleze în placentă în timpul sarcinii, cu o expunere şi o acumulare crescute în cazurile de naştere prematură.
În plus, conform studiului, în cazul naşterii premature s-a observat nu doar o acumulare a unui număr mai mare de microplastice şi nanoplastice în placentă în raport cu o naştere la termen, ci şi faptul că asta s-a întâmplat mai devreme în timpul sarcinii.
„Asta sugerează posibilitatea ca materialele plastice acumulate să contribuie la riscul şi apariţia naşterii premature", a adăugat prof. Aagaard.
Alături de alte cercetări recente, acest studiu se adaugă numărului tot mai mare de dovezi - de la boli de inimă la posibile AVC - care „demonstrează un risc real al expunerii la plastic asupra sănătăţii şi afecţiunilor umane", a continuat ea.
La cercetări au participat şi oameni de ştiinţă de la Universitatea americană New Mexico.
Rezumatul cercetării a fost publicat în numărul din ianuarie al revistei Pregnancy, un nou jurnal cu acces deschis şi primul jurnal oficial al Societăţii pentru Medicina Materno-Fetală.
