Compania Zentiva România, care deţine fosta fabrică de medicamente Sicomed Bucureşti, a depus acţiune în justiţie la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin care contestă Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale (UWWTD). Potrivit companiei, implementarea Directivei va duce la penurii de medicamente, lăsând pacienţii care au nevoie de aceste tratamente fără medicamentele de care depind în fiecare zi.
La sfârşitul anului 2024, Uniunea Europeană a adoptat o actualizare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (UWWTD). Această modificare îşi propune să alinieze Directiva cu Pactul Verde european (Green Deal), abordând probleme precum micro-poluanţii şi introducând schema de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (EPR).
Directiva impune principiul „poluatorul plăteşte”, solicitând în mod specific doar industriilor farmaceutică şi cosmetică să finanţeze noile procese de tratare cuaternară la staţiile de tratare a apelor urbane reziduale pentru a elimina aceşti micro-poluanţi. 16 din 27 de state membre ale UE şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul Directivei asupra medicamentelor.
Compania Zentiva contestă mecanismul de finanţare prevăzut de Directivă, considerând că acesta impune o povară financiară nesustenabilă asupra industriei farmaceutice şi ameninţă viabilitatea economică a medicamentelor necesare pentru milioane de pacienţi.
„Lipsa de transparenţă este evidentă, deoarece nu ni s-au furnizat datele şi metodologia pe care Comisia Europeană le-a utilizat pentru a decide să facă exclusiv doar 2 industrii, cea farmaceutică şi cea a cosmeticelor, ca fiind responsabile pentru costurile tratării apelor urbane reziduale. Preocupările exprimate de numeroşi parteneri pe acest subiect au fost ignorate.”, a declarat directorul general al Zentiva România & Moldova, Simona Cocoş, citată într-un comunicat al companiei.
“Considerăm că această Directivă încalcă principiile fundamentale ale Uniunii Europene şi o evaluăm ca fiind discriminatorie şi disproporţionată. Implementarea Directivei în forma sa actuală va duce la scoaterea de pe piaţă a multor medicamente generice, din cauza lipsei de viabilitate economică, privând astfel de tratament persoanele care depind de acestea”, a completat managerul.
Zentiva România a precizat că investeşte în decarbonizarea operaţiunilor sale şi are propriile staţii de tratare a apelor reziduale instalate în incinta fabricii.
Potrivit companiei, medicamentele generice reprezintă 70% din toate medicamentele vândute în Europa. Reprezentând doar 19% din valoarea pieţei, medicamentele generice contribuie astfel semnificativ la sănătatea publică prin realizarea de economii la bugetul de sănătate.
“Zentiva face apel la Comisia Europeană şi la statele membre să reevalueze impactul Directivei. Este nevoie de un dialog urgent cu factorii de decizie politică ai UE şi cu toate părţile interesate pentru a găsi o soluţie adecvată şi echitabilă pentru asigurarea apei curate, fără a pune în pericol accesul la servicii medicale accesibile în Europa. Credem că accesul la servicii medicale ar trebui să fie un drept pentru toţi, nu doar un privilegiu”, mai arată compania.
Zentiva este unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România şi exportă în ţări precum Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Elveţia sau Cehia.
Zentiva SA face parte din grupul Zentiva, cu sediul în Cehia, care mai include în România companiile Labormed-Pharma SA şi Labormed Pharma Trading SRL (fost Alvogen România SRL).
Compania produce şi comercializează medicamente generice care acoperă peste 15 arii terapeutice. Grupul de companii Zentiva are circa 1.440 de angajaţi în România.
În 2024, compania a obţinut o cifră de afaceri de 1,11 miliarde lei (circa 224 milioane euro), în creştere cu 16,8% faţă de anul precedent, şi un profit net de 258,8 milioane lei (52 milioane euro).
