Bolile cerebrale asociate cu înaintarea în vârstă, precum accidentul vascular cerebral (AVC), demenţa şi depresia la vârsta a treia, afectează milioane de persoane şi pun o presiune majoră asupra sistemelor de sănătate. Totuşi, cercetări recente oferă speranţă: specialiştii de la Mass General Brigham au identificat mai mulţi factori de risc care pot fi modificaţi, comuni acestor afecţiuni, sugerând că prevenţia prin schimbări comportamentale este nu doar posibilă, ci şi eficientă.
Bolile creierului legate de vârstă, inclusiv AVC, demenţa şi depresia la vârstnici, pot avea un impact semnificativ asupra calităţii vieţii persoanelor în vârstă. Totuşi, multe dintre aceste afecţiuni pot fi prevenite.
Rezultatele unei analize ample, realizate de cercetători de la Mass General Brigham, au identificat mai mulţi factori de risc modificabili, comuni acestor trei fecţiuni, care pot fi influenţaţi prin schimbări ale stilului de viaţă, oferind o cale de reducere a riscurilor multiple de boli cerebrale prin schimbări comportamentale.
Studiul arată că abordarea chiar şi a unui singur factor de risc poate reduce probabilitatea de a suferi un AVC sau de a dezvolta demenţă sau depresie la o vârstă târzie.
Aceste descoperiri, publicate recent în Journal of Neurology, Neurosurgery, and Psychiatry, sprijină dezvoltarea unor noi instrumente de prevenţie, cum ar fi Brain Care Score.
„Studiul nostru a identificat 17 factori de risc modificabili comuni între AVC, demenţă şi depresia târzie, subliniind că există numeroşi paşi pe care oamenii îi pot face pentru a-şi reduce riscul de boli cerebrale legate de vârstă”, a declarat dr. Sanjula Singh, autor principal şi cercetător la Brain Care Labs din cadrul Massachusetts General Hospital (MGH).
Cercetătorii au analizat sistematic literatura ştiinţifică, căutând meta-analize publicate anterior cu privire la factorii de risc asociaţi cu AVC, demenţă şi depresia târzie.
Ulterior, au combinat aceste date pentru a identifica factorii de risc modificabili (cei care pot fi influenţaţi prin schimbări comportamentale), comuni pentru cel puţin două dintre cele trei afecţiuni.
De asemenea, ei au estimat impactul relativ al fiecărui factor asupra calităţii vieţii şi riscului de deces prematur.
Cei 17 factori de risc modificabili principali
În total, cercetătorii au identificat 17 factori comuni pentru cel puţin două dintre cele trei boli, printre care: tensiunea arterială, boala renală, glucoza plasmatică „a jeun", colesterolul total, consumul de alcool, alimentaţia, pierderea auzului, durerea cronică, activitatea fizică, motivaţia existenţială, somnul, fumatul, implicarea socială şi stresul.
Dintre aceştia, hipertensiunea arterială şi boala renală severă au avut cel mai mare impact asupra incidenţei şi poverii asociate cu AVC, demenţa şi depresia târzie.
În contrast, activitatea fizică şi participarea la activităţi recreative cu componentă cognitivă (cum ar fi jocurile de tip puzzle) s-au asociat cu un risc mai scăzut de boală, deşi cercetătorii suspectează că aceste asocieri ar putea fi consecinţe ale afecţiunii, nu factori determinanţi - persoanele cu boli cerebrale având o capacitate redusă de a participa la astfel de activităţi.
„Demenţa, AVC-ul şi depresia târzie sunt interconectate, astfel că, dacă dezvolţi una dintre ele, există o probabilitate semnificativă să o dezvolţi şi pe cealaltă în viitor”, a explicat dr. Jasper Senff, autor principal şi cercetător postdoctoral în cadrul Brain Care Labs - MGH.
Deoarece au factori de risc comuni, măsurile preventive ar putea contribui la scăderea incidenţei mai multor afecţiuni simultan, oferind o oportunitate de a reduce povara bolilor cerebrale legate de vârstă.
Cercetătorii de la Mass General Brigham au dezvoltat şi validat Brain Care Score pentru a măsura eforturile de protejare a sănătăţii cerebrale şi pentru a oferi recomandări privind îmbunătăţirea acesteia. Ei au actualizat acest scor pentru a reflecta cele mai recente descoperiri ştiinţifice.
În acelaşi timp, autorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare asupra factorilor de risc modificabili ai depresiei târzii şi îşi propun derularea unui studiu clinic randomizat pentru a testa o intervenţie bazată pe Brain Care Score.
