Cei mai mari patru distribuitori de medicamente concentrează peste două treimi din piaţa de distribuţie farmaceutică din România, iar tendinţa de consolidare a pieţei va continua, pe fondul scăderii marjelor de profit şi creşterii termenelor de încasare, arată un raport realizat de Euler Hermes.
De altfel, experţii au observat continuarea tendinţei de consolidare a pieţei din România începută acum câţiva ani, vizibilă la nivelul întregului lanţ producător-distribuitor-farmacii prin preluarea unor jucători existenţi.
“Dacă la nivelul producătorilor absorbţia altor companii nu a avut neapărat ca şi mobil creşterea cotei de piaţă locală, ci mai ales capturarea unor oportunităţi de export, motivaţiile diferă la nivelul subsectoarelor din aval”, indică raportul.
Autorii studiului consideră că topul principalilor distribuitori din România devine tot mai compact, fie prin achiziţia unor jucători de top de către grupuri farmaceutice europene de notorietate - precum achiziţia liderului Mediplus şi a lanţului de farmacii aferent Sensiblu-Punkt de către conglomeratul ceh Penta sau achiziţia distribuitorului Farmexim şi a lanţului de farmacii afiliat HelpNet de către grupul german Phoenix -, fie prin preluarea unor lanţuri de farmacii mai mici ori ajunse într-o situaţie financiară precară.
“Astfel, dacă includem şi distribuitorul grupului cu cea mai densă reţea de farmacii – Catena -, primii 4 distribuitori concentrează semnificativ peste două treimi din piaţa de distribuţie”, menţionează raportul.
Potrivit experţilor, extinderea pe piaţa locală de comerţ farmaceutic cu amănuntul a ţintit mai ales consolidarea unei prezenţe la nivel naţional care să permită o cât mai avantajoasă scalabilitate a afacerii şi nu neapărat acapararea unei cote pe o piaţă.
“Simpla prezenţă regională, fie ea şi solidă, devine insuficientă într-o piaţă cu marje în scădere, existând exemple convingătoare şi la nivel extern (în speţă lanţul farmaceutic Rite Aid in Statele Unite)”, afirmă autorii raportului.
În acest sens, experţii se aşteaptă ca tendinţa de consolidare a pieţei cel puţin la nivelul distribuţiei şi al comerţului cu amănuntul să continue în perioada următoare.
“Revenind la creşterile constante de două cifre ale pieţei din ultimii ani, nu trebuie să neglijăm aportul substanţial pe care l-au avut în creşterea volumelor în principal în perioada 2016-2018 programele de cost-volum de genul interferon subvenţionate de producători pe de o parte, şi de stat pe de altă parte, care comportă nişte marje de profit nesemnificative. Fără aportul acestor programe, creşterile ar fi fost mult mai reduse şi uneori chiar foarte apropriate de zero”, menţionează raportul.
Experţii punctează că preluările de farmacii şi afaceri de distribuţie în ultimii ani au mascat în anumite cazuri sau au prevenit reapariţia unor insolvenţe majore, deşi datele oficiale arată că nivelul insolvenţelor în sector a încetinit în ultimii doi ani.
“Nu în ultimul rând, marjele în scădere şi lărgirea termenelor de încasare induc riscuri suplimentare pentru sustenabilitatea afacerilor de-a lungul întregului lanţ farmaceutic”, a afirmat şeful departamentului de analiză de risc din cadrul Euler Hermes, Mihai Alexandru Chipirliu.
Acelaşi raport mai arată că firmele din piaţa farmaceutică românească se confruntă cu mai multe provocări, între care înclinaţia spre suprareglementarea preţurilor la medicamentele compensate, nivelul ridicat al taxei clawback şi permanentizarea unor termene de plată semnificativ mai mari din partea CNAS.
