Accesul pacienţilor români la medicamente este afectat de un buget al Sănătăţii care în România este mult mai mic decât media UE, de o utilizare suboptimală a medicamentelor generice şi de taxa de clawback. Aceasta este concluzia dr. Daniel Bran, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), care a fost prezent la dezbaterea online ,,Access and Therapies360”, organizată de redacţia 360medical.ro chiar de Ziua Mondială a Sănătăţii.
Barierele privind accesul românilor la medicamente generice au fost expuse pe larg la ,,Access and Therapies360”, un eveniment din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii.
,,În studiul IQvia se arată că, în perioada 2015-2020, prin introducerea medicamentelor generice în tratamentul pacienţilor din România au fost aduse economii bugetare de 540 de milioane de euro. Se putea mult mai mult pentru că, în aceeaşi perioadă de 5 ani, în România au fost introduse 350 de medicamente generice. Prin comparaţie, în Cehia au fost introduse 700, în Polonia de 4 ori mai multe, în Germania de 6 ori mai multe. Ce-am putea face cu aceste economii bugetare, ce-am putea face dacă am avea un acces optim la medicamentele generice? Am putea să dotăm spitale, să scădem clawback-ul, să plătim pentru inovaţie. Însă accesul pacienţilor este afectat de un buget scăzut şi de o utilizare suboptimală a medicamentelor generice”, a punctat dr. Daniel Bran.
2500 de medicamente generice au dispărut din piaţă în ultima perioadă, din cauza unei ,,combinaţii nefericite”, cum a numit-o vicepreşedintele APMGR, preţul cel mai mic din Europa cu o taxă clawback.
,,Faptul că preţul cel mai mic din Europa nu ne ajută în a avea acces la tratament este cunoscut şi de autorităţi indirect. Taxa clawback cu siguranţă nu ajută. Cele mai vulnerabile medicamente sunt cele până în 100 de lei, care reprezintă cam două treimi din medicamentele utilizate în România”, a atras atenţia Daniel Bran.
Sunt 20 de fabrici de medicamente generice în România, care se confruntă acum cu creşterea costurilor materiei prime, creşterea costurilor la energie, gaze.
,,Toate aceste costuri au crescut, sunt costurile logistice, ştim că 80% din materia primă utilizată în fabricarea medicamentelor provine din India şi China. Un container până nu demult costa 4.000- 5.000 de euro. În momentul de faţă costă 10 şi 12 mii de euro, adică de trei ori mai mult, ori medicamentele generice sunt cel mai sensibile la astfel de fluctuaţii de preţ”, a explicat vicepreşedintele APMGR.
Propunerea Asociaţiei privind medicamentele vulnerabile este de-a găsi o soluţie prin care să se scadă taxa clawback.
,,Să nu considerăm medicamentele generice ca generatoare de costuri. Medicamentele generice sunt medicamentele care ajută la optimizarea bugetară, ajută la crearea de spaţiu bugetar, creare care ajută să utilizăm aceşti bani în sănătate pentru că e clar că aceşti bani nu ajung”, a spus Daniel Bran în cadrul dezbaterii.
În opinia sa, scăderea taxei clawback nu impactează bugetul de stat, dimpotrivă la finalul zilei vor rămâne fonduri care vor putea fi folosite pentru inovaţie, pentru dotarea spitalelor.
Vezi si Dr. Ioana Bianchi, ARPIM: Lungul drum al medicamentelor compensate în România