Depistarea precoce a cancerului le oferă pacienţilor mai multe opţiuni de tratament şi, în general, duce la rezultate clinice mai bune. Cercetătorii au dezvoltat acum un instrument de prognoză, bazat pe registrele naţionale de sănătate, care ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu un risc ridicat de a dezvolta cancer. O analiză sugerează că modelul ar putea fi adaptat şi transferat şi la alte sisteme de sănătate din alte ţări.
Oamenii de ştiinţă de la Institutul European de Bioinformatică al Laboratorulului European de Biologie Moleculară (EMBL-EBI) şi de la Centrul German de Cercetare a Cancerului (DKFZ) au folosit registrele de sănătate daneze pentru a estima riscurile individuale pentru cele mai frecvente 20 de tipuri de cancer.
Acest studiu statistic este o dovadă a conceptului, dar analiza sugerează că modelul ar putea fi adaptat şi transferat la alte sisteme de sănătate.
Instrumentul ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu un risc ridicat de a dezvolta cancer, pentru care ar putea fi testate programe de depistare timpurie a cancerului.
Depistarea precoce a cancerului le oferă pacienţilor mai multe opţiuni de tratament şi, în general, duce la rezultate clinice mai bune.
Programele actuale de depistare se concentrează doar pe anumite tipuri de cancer, de exemplu, cancerul de intestin sau de col uterin, deşi sunt în curs de testare noi teste de sânge care ar putea detecta mai multe tipuri de cancer.
Dacă ar exista o modalitate simplă de a utiliza datele de sănătate pentru a calcula riscul unei persoane de a dezvolta un cancer, acest lucru ar putea contribui şi mai mult la depistarea cancerului, notează autorii studiului.
Exploatarea datelor bogate în informaţii
Acest studiu amplu şi sistematic a utilizat date cuprinzătoare din registrul de sănătate danez, în care sunt stocate toate diagnosticele clinice ale populaţiei din Danemarca.
Cercetătorii au analizat în mod sistematic dosarele de sănătate, istoricul familial şi datele privind stilul de viaţă. Deşi analiza nu permite o predicţie exactă a persoanei care va dezvolta un cancer, ea determină riscul individual şi permite o comparaţie cu persoane de vârstă similară.
Lucrarea va fi publicată în numărul din iunie al revistei The Lancet Digital Health.
Modelul de predicţie a fost antrenat mai întâi pe date colectate între 1995 şi 2014 de la 6,7 milioane de adulţi. Setul de date de antrenament a inclus peste 90 de milioane de diagnostice care acoperă peste 1.000 de boli diferite.
Modelul a fost apoi validat pe seturi de date din acelaşi registru, colectate între 2015 şi 2018 şi care acoperă 4,7 milioane de danezi.
Acordul dintre predicţiile modelului şi momentul în care indivizii au dezvoltat cancerul, dacă a existat, a fost de 81%.
Modelul a avut o acurateţe ridicată pentru cancerele sistemului digestiv, precum şi pentru cancerul tiroidian, renal şi uterin.
Pentru a testa dacă acest model ar putea funcţiona cu date de sănătate din alte ţări, cercetătorii au utilizat date de la UK Biobank (Marea Britanie) şi au obţinut niveluri comparabile de acurateţe.
„Astfel de modele nu sunt perfecte, dar pot oferi informaţii valoroase pentru noi programe de screening pentru cancer adaptate la risc", a declarat Moritz Gerstung, şef de divizie la DKFZ şi lider de grup de cercetare invitat la EMBL-EBI.
Singurul mod în care acest lucru funcţionează este de a avea un sistem de captare şi de valorificare a unor date de sănătate cuprinzătoare.
Ecosistemul danez de date de sănătate este unic, deoarece deţine date digitale pentru întreaga populaţie şi se întinde pe zeci de ani.
„Doar câteva ţări europene oferă ceva similar, inclusiv Finlanda, Islanda şi Suedia, sau cohorte speciale de cercetare în Marea Britanie", au precizat autorii.
Credit: Karen Arnott/EMBL-EBI, mai 2024
Factori care influenţează riscul de cancer
Lucrarea a confirmat factori bine-cunoscuţi care sunt asociaţi cu cancerul, cum ar fi fumatul şi consumul de alcool.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că, în timp ce istoricul familial este cel mai informativ înainte de vârsta de 45 de ani, la o vârstă mai înaintată, istoricul de boală al unei persoane este mai informativ pentru riscul de cancer.
Lucrarea sugerează, de asemenea, că persoanele care au suferit anterior de mai multe boli diferite pot avea un risc mai mare de a dezvolta cancer.
„Un model tipic este că, din păcate, bolile, inclusiv cancerul, vin adesea împreună. Acest lucru nu înseamnă că bolile precedente cauzează cancerul, iar adevăratul motiv ar putea fi unul diferit. Dar este o corelaţie care ar putea fi luată în considerare la calcularea riscului de cancer", a declarat Gerstung.
Noutatea studiului constă în volumele şi bogăţia de date pe care le-am folosit şi în munca depusă pentru a extinde modele statistice bine stabilite, a precizat Alexander Jung, cercetător postdoctoral la Universitatea din Copenhaga şi cercetător invitat la EMBL-EBI.
Modelul acoperă mai mult de 1.000 de factori care pot contribui la riscul unei persoane de a dezvolta cancer.
Aacest lucru este „uriaş" în comparaţie cu modelele anterioare care luau în considerare doar câţiva factori, notează autorii.