Subiectul importanţei prevenţiei primare şi secundare în bolile cardiovasculare a fost dezbătut în cadrul primei ediţii a dezbaterii Cardio 360, organizată recent de redacţia 360medical.ro, în contextul în care cardiacii au fost consideraţi în pandemia de COVID-19 a doua categorie de pacienţi la risc, după diabetici. ,,Bolile cardiovasculare reprezintă cea mai mare povară medicală, societală şi economică în ţara noastră”, a precizat Gabriel Dina, director Corporate Affairs Pfizer, prezent la evenimentul online Cardio360.
Afecţiunile netransmisibile, precum bolile de inimă, cancerul şi diabetul sunt responsabile pentru 74% dintre decese la nivel mondial, potrivi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. De altfel, bolile de inimă şi accidentele vasculare ucid 17,1 milioane de oameni în fiecare an, mai mult decât cancerul, HIV-SIDA şi malaria. Iar când persoanele cu boli cardiovasculare se îmbolnăvesc de COVID-19 lucrurile se pot complica şi mai mult.
,,Aceşti pacienţi au reprezentat o grupă semnificativă la risc de evoluţie spre forme severe, spre spitalizare, spre internare în terapie intensivă şi spre deces. Din păcate, datele furnizate de INSP nu fac o diseminare în rapoartele pe care le primim privind comorbidităţile. Ni se comunică faptul că majoritatea pacienţilor decedaţi sau internaţi prezintă comorbidităţi. Nu ştim exact care este ponderea, dar cu siguranţă că este una semnificativă şi se poate face mult în privinţa punerii la adăpost a acestor pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare din perspectiva sezonului rece”, a spus Gabriel Dina.
Reprezentantul Pfizer România a subliniat că pericolul pentru pacienţii cu boli de inimă nu vine numai din partea virusului SARS-COV-2.
,,Există date ce preced pandemia, studii mari populaţionale efectuate în ţări cu sisteme de sănătate puternice, care au demonstrat un risc crescut de spitalizare, de deces la pacienţi care au trecut prin infecţii cu virusurile gripale sau cu streptococus Pneumonie. Astfel, riscul unei pacient cu insufcienţă cardiacă este de 4 ori mai mare pentru spitalizare, deces sau pentru accidente vasculare devastaoare majore în cazul trecerii printr-o pneumonie”, a specificat directorul de la Pfizer România.
Ghidurile publicate în anul 2021 de către Societatea Europeană de Cardiologie recomandă vaccinarea anti-COVID, antigripală şi antipneumococică pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă. În ceea ce priveşte România, în anul 2020 Ministerul Sănătăţii a adoptat prin ordin de ministru un ghid de recomandări în privinţa vaccinării persoanelor la risc care includ aceste categorii de pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare.
Noua patologie long COVID sau COVID lung, ori sindromul COVID postacut, îi lasă pe mulţi pacienţi cu sechele şi cu probleme la distanţă, în condiţiile în care peste 100 de simptome sunt identificate că apar în această patologie, în plus apare şi afectarea mai multor organe la peste 2 luni de la trecerea prin boala COVID.
,,Când vorbim de patologie cardiovasculară instalată în urma infecţiei cu COVID, vorbim de un tablou foarte larg. Vorbim de aritmii, de fibrilaţia atrială, de aritmii ventriculare, de boală ischemică, de boală coronariană acută, de infarct miocardic, de angină, de cardiomiopatie ischemică, de boli inflamatorii ale inimii precum pericardita sau miocardita, de insuficienţă cardiacă, şoc cardiogenic. Cel mai bun lucru pe care îl pot face oamenii este să continue să-şi ţină calendarul de vaccinare adus la zi, aşa cum recomandă autorităţile de la Bruxelles, de la nivelul Uniunii Europene, de la nivelul CDC din Statele Unite sau de la nivelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Această patologie, să sperăm că va putea fi adresată şi prin programul de prevenţie, mai ales că la sfârşitul lunii august a trecut ordonanţă de guvern, ordonanţa numărul 37 care permite acum introducerea vaccinurilor în programele naţionale de vaccinare pentru vârste înaintate, pentru pacienţi la risc, aşa cum sunt pacienţii care suferă de boli cardiovasculare”, a afirmat Gabriel Dina.
Vedeţi de la dezbaterea Cardio360
