Vârsta înaintată este cel mai mare factor de risc pentru multe boli, inclusiv Alzheimer şi cancer. Geroprotectorii sunt o clasă recent identificată de compuşi cu proprietăţi anti-îmbătrânire. Un nou studiu realizat de cercetători americani a descoperit acum o subclasă a acestor compuşi, numită geroneuroprotectori, din care ar putea fi dezvoltate medicamente care să oprescă Alzheimer şi să încetinească procesul de îmbătrânire.
Studiul, prezentat recent în publicaţia Trends în Pharmacological Sciences, a fost realizat până în prezent pe şoareci de laborator şi a indicat rezultate promiţătoare, scrie sciencedaily.com.
”Argumentul pentru geroprotectori este că, dacă pot extinde durata de viaţă a şoarecilor, iar această proprietate poate fi aplicată şi la om, atunci geroprotectorii vor putea să încetinească apariţia a numeroase boli care sunt asociate cu îmbătrânire, cum ar fi Alzheimer, Parkinson sau cancer”, spune autorul cercetării Dave Schubert, şeful laboratorului de Neurobiologie Celulară Salk.
Cercetătorii au început studiul de la două substanţe chimice găsite în plante care au demonstrat proprietăţi medicinale: fisetină, un produs natural derivat din fructe şi legume, şi curcumină, extrasă din turmeric.
Din aceste substanţe, cercetătorii au sintetizat trei posibili compuşi care ar putea opri dezvoltarea bolii Alzheimer pe baza capacităţii lor de a proteja neuronii de multiple toxicităţi asociate cu îmbătrânirea creierului.
Laboratorul a arătat că aceşţi trei compuşi sintetici (cunoscuţi sub numele de CMS121, CAD31 şi J147), precum şi fisetina şi curcumina, au redus markerii moleculari ai îmbătrânirii, precum şi demenţa şi au extins durata de viaţă medie a şoarecilor sau a muştelor în laborator.
Totodată, cercetătorii au demonstrat că moleculele descoperite sunt asemănătoare altor doi compuşi sintetici bine cunoscuţi, care extind durata de viaţă a multor animale.
Din acest motiv, şi pe baza rezultatelor studiilor anterioare, autorii noului studiu consideră că fisetina, curcumina şi cei trei compuşi extraşi din aceştia îndeplinesc funcţia de geroneuroprotectori.
Cercetătorii aşteaptă acum aprobarea autorităţilor americane pentru a începe studiile clinice la oameni în cursul anului viitor.
În paralel, alte studii de laborator încearcă să stabilească dacă aceşţi compuşi au efecte şi asupra altor organe decât creierul.
”Dacă aceste medicamente au beneficii pentru alte sisteme ale corpului, cum ar fi menţinerea funcţiei renale şi sănătatea generală a muşchilor, acestea ar putea fi utilizate în mod suplimentar pentru tratarea sau prevenirea bolilor asociate îmbătrânirii”, afirmă autorii cercetării.
Acest lucru ar putea accelera foarte mult dezvoltarea de medicamente pentru tratarea bolilor asociate îmbătrânirii, pentru care nu există în prezent nici un remediu.
